Google Website Translator Gadget

sâmbătă, 31 decembrie 2011

A S T A ............ E S T E !!

Armata României, câştigătorul anului 2011

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT. Militarii români n-au ratat, anul acesta, niciunul dintre obiectivele asumate pe plan extern şi intern.

Partenerii externi au numai cuvinte de admiraţie şi de laudă pentru militarii români prezenţi în teatrele de operaţiuni de pe glob şi consideră că Armata României a devenit un corp de elită, cu adevărat profesionist. Deşi criza a muşcat şi din bugetul alocat apărării, nici un om nu a plecat din Armată în anul care se încheie. Problema spinoasă a pensiilor s-a rezolvat mai mult decât onorabil. 88% dintre români au încredere în militari, procent care situează armata pe un onorabil loc doi în preferinţele lor legate de instituţiile fundamentale. Iată câteva argumente pentru care EVZ consideră că Armata României merită respectul tuturor şi titlul de câştigător al anului 2011.

După un recul în încrederea populaţiei la debutul lui 2011 – datorat scandalului pensiilor militare - Armata României a revenit spectaculos, în vară, la procentele care au consacrat-o în conştiinţa românilor. În tradiţionalul sondaj anual realizat în 19 ţări de compania de cercetare GFK, militarii români s-au menţinut pe locul al doilea în preferinţele românilor, cu 88 %, devansaţi cu cinci procente de pompieri. La acest sondaj, biserica a fost exclusă din chestionar, fiind testată încrederea europenilor în instituţiile laice. Doar Turcia devansează România la capitolul "încredere în armată", cu un procent de 90%.

Un corp de elită respectatPotrivit partenerilor NATO, Armata României s-a dovedit un corp de elită, care poate acţiona ca o echipă profesionistă, poate lucra integrat, reuşind să pună în valoare calităţile individuale ale fiecărui militar. Chiar şi în condiţiile unui buget de criză, Armata României şi-a îndeplinit obiectivele asumate, în ţară şi în afara ei. În prezent, aproximativ 2.000 de militari sunt desfăşuraţi în teatrele de operaţii din Afganistan şi Balcanii de Vest, iar pe parcursul anului 2011, peste 5.000 de militari au participat la diverse misiuni sub mandat NATO, ONU şi UE.

Graţie negocierilor dintre ministrul Gabriel Oprea şi omologul său american, trupele româneşti din Afganistan au fost dotate cu 75 de vehicule blindate cu cel mai înalt grad de protecţie, rezistente la mine şi dispozitive explozive improvizate, utilizate de militarii americani. În teatrul de operaţiuni din Afganistan, în premieră, România a devenit prima ţară care a preluat comanda Aeroportului Internaţional din Kabul, prin Forţele Aeriene Române, pentru o perioadă de un an, în cadrul Forţei de Asistenţă de Securitate aflată sub comanda operaţională a NATO.

Fregată în Libia

Nu în ultimul rând, fregata "Regele Ferdinand" a participat, vreme de trei luni, în perioada aprilie - iulie, la misiunea de impunere a unui embargou asupra armelor împotriva Libiei, în Marea Mediterană, în cadrul operaţiei "Unified Protector". Fregata a parcurs peste 17.400 de mile marine, cu peste 700 de misiuni, salvând peste 150 de refugiaţi africani. În octombrie 2011, la sediul MapN, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a recunoscut meritele armatei române în operaţiunile Alianţei Nord-Atlantice, spunând că militarii români sunt un model pentru colegii lor din alte ţări. Şi parteneriatul strategic cu SUA pe palierul militar s-a extins în 2011. Armata va fi vioara întâi în participarea românească în dezvoltarea scutului antirachetă în Europa.

Recent, ministrul Gabriel Oprea şi ambasadorul Mark Gitenstein au parafat amendarea, în conformitate cu noile proiecte din parteneriatul strategic, Acordului dintre guvernele României şi SUA referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, semnat în 1995 la Washington.

Motive de mândrie


În februarie 2011, după deteriorarea situaţiei din Libia, guvernul României adopta decizia de a evacua cetăţenii români aflaţi în această zonă de conflict. Ca urmare, echipajele de pe aeronavele noastre militare au efectuat şapte misiuni de evacuare a peste 300 de persoane, avioanele străbătând peste 29.000 de kilometri în 76 de ore de zbor. Misiunea Forţelor Aeriene ale Armatei României este prima operaţiune de evacuare aeriană a unor cetăţeni aflaţi în pericol într-o ţară străină, după cel de-al Doilea Război Mondial.

În martie 2011, la uzina "Automecanica" Moreni a fost lansat programul naţional de interes strategic "Transportor blindat pentru trupe 8x8", primul dintre proiectele concepute pentru revigorarea industriei naţionale de apărare, prin care se va asigura dotarea Armatei cu un produs performant, cu grad de protecţie de nivel 3, mobilitate şi capacitate de luptă ridicate, competitiv pe plan mondial, dar şi un produs pe care să-l şi putem exporta, în beneficiul statului român.

Pe 25 octombrie 2011 s-a înfiinţat Brigada 6 Operaţii Speciale la Târgu Mureş, România fiind printre puţinele ţări din lume care au astfel de mari unităţi de forţe speciale. Militarii acestei brigăzi participă deja la misiuni internaţionale.


Împreună cu primarul sectorului 4 al Capitalei, ministrul apărării naţionale a sprijinit, prin contribuţie financiară personală, ridicarea Monumentului eroilor militari români căzuţi la datorie
FOTO: MApN

RECUNOAŞTERE LA NIVEL ÎNALT

"Ţara dumneavoastră are o tradiţie militară faţă de care aveţi toate motivele să fiţi mândri, iar Armata României a jucat un rol important în multe dintre operaţiunile desfăşurate de Alianţă, cum ar fi Afganistan, Kosovo sau Libia. În fiecare dintre aceste misiuni, militarii români au făcut dovada excelentei lor pregătiri şi a profesionalismului la cele mai înalte standarde. Toate aceste exemple ale implicării şi participării Armatei României în misiunile conduse de NATO sunt tocmai acele modele de care avem nevoie în cadrul Alianţei"

Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO

"Niciodată, probabil, vreo instituţie a statului român nu va ajunge la nivelul de recunoştinţă pe care românii îl au faţă de Armată. (...) În acelaşi timp, trebuie să vă spun că ştiu foarte bine că şi Armata suportă privaţiunile pe care le suportă întregul popor, privaţiuni generate de o criză economică pe care nu a dorit-o nimeni şi care nu îşi are originile în România. Pentru demnitatea cu care treceţi prin aceste momente dificile, dar şi pentru eroismul cu care vă îndepliniţi misiunile în afara frontierelor ţării ţin să vă mulţumesc astăzi, de ziua voastră."

Traian Băsescu, preşedintele României

"Peste 600.000 de soldaţi s-au jertfit pentru ca Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul să fie alături de Patria mamă, de Regatul României, la care s-a adăugat, în 27 martie, în acelaşi an, 1918, Basarabia şi în 28 noiembrie 1918, Bucovina. Armata a fost prezentă peste tot, a încurajat poporul şi a reflectat dorinţa poporului. Considerăm că şi astăzi, ca întotdeauna, trebuie să apărăm integritatea naţională, integritatea demnităţii noastre româneşti şi integritatea spirituală a poporului român"
.
ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

"A fost un an greu. Dar, la final, pot să spun cu toată hotărârea că a fost un an în care Armata României şi-a făcut datoria faţă de ţară".

Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale

miercuri, 28 decembrie 2011

ALEA JACTA EST !!________________________________________By Czar

Coat of arms of the House of de' Medici.png.. ......treaba insa, nu a iesit exact cum ar fi fost normal !
       Se pare ca intodeauna, este musai sa fie mari castigatori si mari perdanti ! Sa fie o intamplare , sau de fiecare data, dracul isi baga coada ?
          Fac precizarea ca eu- si cred cu convingere ,ca si altii, nu avem nimic de impartit cu cei mai tinerei !
     Am lucrat cu tineri -of. sau subof.-  Pot spune ca am preferat colaborarea acestora! Pregatiti, cu dorinta de afirmare ,necontaminati de microbul invidiei ,era mai mare dragul sa-i  vezi cum le straluceau ochiii , cand planificai ceva si le dadeai misiuni !
          Daca noi am pierdut ,este evident ca nu-i vina lor ! Ei se vedeau ,,ofiteri NATO" si nu le trecea prin gand ca, in loc de NATO  vor spune -pensionari !! Asta-i viata!
          La fel ca si precedenta lege ,cea actuala , din nefericire   pacatuieste (s-ar zice ca nu din intamplare!!)
     Cred cu tarie, ca o vina   consistenta o are asa zisul SCMD !  Acesta nu a inteles sa lupte, decat pentru  164 si inca ceva pe alaturi (cumulul ) . Era evident ca 164, va disparea ! Personal, am tipat ca-i momentul sa se schimbe directia si toti sa luptam pentru o lege noua,cat mai echitabila!
      Cred ca totul se reducea la o ierarhizare a stagiului de cotizare, in functie de  vechime . Se aveau in vedere cei iesiti cu OG-7, ca parte a reformei . Se puteau stabili 2-3 etape a stagiului de cotizare(15,20,25) PENTRU TRANSE DE VECHIME (20.30.40) .Este de inteles ca se nivelau anumite zone. Unii nu mai castigau asa mult si in conditiile in care nu au fost afectati de reforma,altii pierdeau mai putin (cei cu vechime mica)
       Cred ca aceasta-i directia pe care trebuie sa se mearga in urmatoarea perioada-cu siguranta, luand in calcul si alte elemente, care sa slefuiasca principiul enuntat.
                Acum, in prag de An Nou ,doresc sa spun  ca ,daca am ridicat vocea, am facut o doar pentru un PRINCIPIU, pe care l-am considerat mai echitabil , mai corect!!.
  
       PLUGUSORUL  RECALCULAT                                                  
       

Aho ,aho, mai nea Ilie,Gheorghe ,Vasile si.....Elena !
Recalcularea,dac"nu era,
Plugusorul oare ,cum arata??
Brazda adanca el tragea,
Pe Matroz il preaslavea!
Pe Oprica-l lauda !
Statuie lui Boc facea !!                               
Trageti brazda mai flacai,
Sunati tare din zurgalai!
Ne vaitam ca disperatii,
Tocmai noi recalculatii !

Caci in anii ce-au trecut ,
Am avut vere ..avut!!
Sacii plini ,caruta plina,
 Si ..la birt..zi de zi, lasam faina!!
Plugusor cu patru boi
Si cu brazda ..lata,
Te lasa batu-l-ar vina,
Doar cu...trei si-o ..vaca!
Manati mai cu voiosie,
Trageti brazda in prostie,
Brazda luuunga lunga....pan" la CEDO sa ajunga !!!
       
Invitaţie la mare_______________________By Don BILIUTA
Preşedintele Traian Băsescu
Aflând el cum că pe strada cu nume de domn - Ştirbei -
locuiesc în cort un tată, patru plozi şi trei femei,
matelotul de la cârma Capitalei a decis
să ajute cetăţenii necăjiţi, cum a promis.
La un semn, deschisă-i calea şi s-apropie de cort
un primar ce-n tinereţe a umblat din port în port.
- Ce-i cu voi aici, în stradă, oameni buni, sunteţi sonaţi?
- Să trăieşti, boier matale, dar am fost evacuaţi,
i-a răspuns o bătrânică, molfăind dintr-un covrig,
dar nu ne purta de grijă, că acum nu mai e frig,
am stat noi, în toiul iernii, pe trotuar şi n-am crăpat,
ne-a ţinut de cald doar gândul că toţi patru te-am votat.
- O, tu nici visezi, bătrâno, câţi în cale mi s-au pus,
adversarii mei politici multe despre mine-au spus,
am făcut în viaţă multe, dar cea mai de preţ ispravă
e că din întreaga flotă n-am păstrat nici o... epavă.
Hă, hă, hă, vorbii de flotă şi mi-am amintit de mare,
ia, luaţi-vă cu toţii catrafusele-n spinare
şi montaţi cortul pe plajă, căci acolo-i locul lui,
nu-mi faceţi reclamă proastă în buricul târgului,
sau de vreţi, cu dinadinsul, să nu staţi sub palmier,
cereţi să vă ia în gazdă domnul nostru premier!
Cum, băbuţo, nu ştii care? Domnul premier Năstase,
ăla de-i mai zice lumea „Adrian cu şase case”.


                                                Multumesc autorului don BILIUTA


duminică, 25 decembrie 2011

DE SEZON:

DE SEZON: Merge vinul cu antibiotice ori paracetamol? Ce combinaţii alcool-

asistenta_medicala.jpg

medicamente nu se potrivesc

Vinul, ţuica ori berea luate în acelaşi timp cu unele medicamente se pot lăsa cu reacţiile adverse complexe, avertiziează experţii în farmacologie.

O problemă o reprezintă faptul că alcoolul face ineficiente unele medicamente, spre exemplu penicilinele.
Alcool şi antibiotice. De evitat, de combinat
Pe piaţă, există foarte multe peniciline (nu numai cele care se pot cumpăra sub această denumire). Mai precis alcoolul interferează cu Penicilina G, Penicilina V, Ampicilina, Amoxicilina, Oxacilina, Bicoxacilina, Cloxacilina şi nu generează probleme la antibiotice care nu conţin penicilină precum tetraciclinele, cloranfenicol, eritromicină, gentamicină, canamicină etc.


Pe de altă parte, alcoolul potenţează efectul sedativ, aşa că nu trebuie asociat la nici un medicament care are efect sedativ, asta însemnând sominifere, hipnotice, tranchilizante, sedative, antiepileptice etc.
Combinaţia alcool-sedative poate genera acciente de maşină, de muncă, scade timpul de reacţie al celor care le folosesc, persoana respectivă se îmbată mult mai uşor dacă consumă alcool sub influenţa acestor medicamente decât dacă consumă alcool în afara acestor medicamente. Pe piaţă sunt foarte multe medicamente sedative nu numai cele pe care le numim aşa, spre exemplu şi unele antihipertensivele au efect sedativ.

Nu beţi cu paracetamol
Medicamentele toxice pentru inimă, ficat, sistemul nervos central nu trebuie nici ele  asociate cu alcoolul. Alcoolul este toxic iar toxicitatea lui se manifestă în special la alcoolicii cornici, în principal pentru sistemul nervos central, pentru ficat, pentru inimă.
Aşa că toate medicamentele care prezintă toxicitate pentru aceste zone ale corpului, nu trebuie asociate cu alcoolul pentru că, în mod firesc, creşte riscul apariţiei acestor efecte toxice. Este şi cazul paracetamolului, care luat în doze foarte mari este toxic pentru ficat, în consecinţă combinaţia alcool - paracetamol trebuie evitată.


Tetraciclina nu se ia concomitent cu lactatele
Unele antibiotice (în special tetraciclinele) nu este bine să fie combinate cu laptele sau diverse produse lactate. În combinaţie cu ionii metalelor grele cum ar fi calciul, magneziul, aluminiul, aceste tetracicline formează ceea ce se cheamă în termeni medicali chelaţi neabsorbabili, care  le scade eficacitatea. Nu este bine să se combine tetraciclinele cu iaurt, lapte, brînză, cu medicamente antiacide, cu produse pe bază de fier.
Dacă este neapărat nevoie să se administreze ambele preparate (şi medicamentul şi alimentul) este bine să se lase o pauză de două ore între ele. Este bine de ştiut că tetraciclinele produc iritaţie gastrică iar laptele şi antiacidele combat această iritaţie aşa că se pot consuma fără probleme, însă fără a fi administrate împreună.

Atenţie la cafeluţă şi sedative
Cafeaua este un diuretic şi un stimulant psihomotor, aşa că are şi rolul de a asigură un plus de efect diuretic medicamentelor diuretice, ceea ce face să existe riscul unui efect prea. În cazul tuturor medicamentelor deprimante ale sistemului nervos  (benzodiazepinele, anxioliticele, somniferele de orice fel nu neapărat barbituricele), cofeina, prin efectul ei stimulant al sistemului nervos central, antagonizează efectul sedativ.
Aşa că într-o astfel de situaţie, trebuie optat ori pentru stimularea sistemului nervos central cu cofeină, ori pentru  reprimarea activităţii sistemului nervos central cu barbiturice, sedative, trachilizante. Aceste medicamente şi cafeaua nu trebuie consumate împreună pentru că se antagonizează reciproc şi nu mai au nici un efect.

luni, 19 decembrie 2011

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Cum au dispărut gloanţele de la revoluţie şi despre morţii în salopete negre

Interviu cu chirurgul Silviu Constantinoiu
16 Decembrie 2011

Pe profesorul chirurg Silviu Constantinoiu Revoluţia l-a prins la Spitalul Griviţa. Avea 37 de ani. Acum este şeful secţiei de chirurgie a aceluiaşi spital, numit după revoluţie Sfânta Maria.
În cei 21 de ani trecuţi de la momentul decembrie 1989 a văzut toată lumea şi s-a specializat în tehnici performante de chirurgie. Îşi aminteşte momentul decembrie 1989 cu exactitate, cu detaşare, cu umor şi chiar cu autoironie, definindu-se pe el, cel de atunci, ca fiind un „entuziast naiv".
Pe 21 privea, cu speranţă, de pe terasa blocului operator, alături de personalul de la chirurgie, trecerea manifestanţilor pe Bd. 1 Mai, actualmente Ion Mihalache. Se simţea o schimbare majoră, lumea era bucuroasă.

Seara, acasă, într-un fel de triunghi al Bermudelor, cum i s-a părut atunci a fi zona în care locuia, în Drumul Taberei - Cimitirul Ghencea, Ministerul Apărării Naţionale şi Centrala telefonică nr. 2 -, a început un schimb de focuri infernal în care nu se ştia cine în cine trage. Lui şi soţiei le era teamă mai ales pentru fetiţa lor, cu atât mai mult cu cât mai operase nişte copii din acea zonă împuşcaţi din elicopter. A doua zi, s-a dus la spital unde au început să sosească răniţii.

„Ţin minte, în naivitatea mea, că mi-am pus o cruce mare roşie pe parbriz, să se vadă că sunt doctor. Credeam că sunt protejat de crucea aceea! Însă un grup de revoluţionari m-a oprit la intersecţia dintre Bd. Moghioroş şi strada care ducea la Stadionul Ghencea şi mi-au spus: de aici se trage. Şi într-adevăr era un cuib de mitraliere pe colţ, la etajul 10. Am ambalat cu 100 kilometri la oră, am trecut rapid prin intersecţie şi am ajuns la spital."

La TV se mobilizau oamenii să vină să apere televiziunea, soseau din provincie şi când ajungeau la intersecţia Bdului 1 Mai cu Banu Manta se auzea un ţăcănit de mitralieră şi începea să aducă la spital răniţi împuşcaţi în cap, în ficat, în plămâni. Nu a mai plecat acasă timp de trei zile şi trei nopţi, a operat non stop, ţinând permanent legătura telefonic cu soţia.

„Pe 25 decembrie, chiar de Crăciun a venit un reprezentant al televiziunii elene şi m-a rugat să-i arăt morga. Până atunci eu nu coborâsem acolo. Am fost impresionat. Morga spitalului avea o capacitate relativ mică, dar atunci era plină. Erau zeci de morţi, din care doar câţiva erau bolnavi din spital, restul erau tineri soldaţi, unii dintre ei în nişte uniforme speciale negre, despre care se spunea că sunt terorişti. Nu aveau acte, nu se ştia nimic despre ei. Erau plăgi de război, unii erau împuşcaţi direct în frunte. Îmi aduc aminte că a venit un biet bătrânel din Oltenia care îşi căuta copilul, militar în termen, şi nu-l găsise pe nicăieri. Am fost cu el şi, într-un colţ al Anatomiei Patologice, zăcea băiatul lui cu o împuşcătură drept în frunte. Mi-a vorbit simplu şi resemnat: Eram sigur că e mort, sunt obişnuit cu ideea asta."

Toată lumea din spital era mobilizată la post. Profesorul Constantinoiu povesteşte cum operau cu saltele puse în geamuri, spitalul fiind aproape de Palatul Victoria şi deci foarte expus. Nimeni nu ştia foarte clar ce se întâmplă, dar se trăgea puternic.

Îşi aminteşte şi acum câteva dintre cazurile pe care le-a operat în acea perioadă: „Până atunci operam în condiţii de pace, nu eram obişnuit cu plăgile de război, nu lucrasem nici măcar într-un spital militar. Plăgile de război sunt foarte grave şi complexe deoarece antrenează fragmente din haine şi alte corpuri străine, iar principala leziune nu o dă glonţul ca atare, ci conul de aer pe care-l formează. Glonţul dă nişte plăgi distructive, punctiforme la locul de intrare şi extrem de abrazive, de largi, la locul de ieşire. Ţin minte câteva dintre cazuri. Un tânăr împuşcat din spate, în partea posterioară a coapsei, glonţul s-a lovit de femur, a urcat spre fesă şi l-am găsit undeva poziţionat superficial sub pielea spatelui.

Altul era cu fratele lui în maşină, a trecut un glonţ prin antebraţul fratelui, care era la volan, apoi glonţul a penetrat scaunul şoferului şi i-a intrat celui din spate prin abdomen, i-a făcut o plagă de stomac, i-a lezat rinichiul şi a antrenat coasta a 12-a în zeci de eschile osoase ce i s-au înfipt în adventicea venei cave inferioare. L-am pus să urineze, avea hematurie (sânge în urină) şi atunci mi-am dat seama că este plagă renală.
L-am operat de Crăciun, i-am făcut nefrectomie dreapta, i-am extras eschilele osoase şi a avut o evoluţie foarte bună, plecând acasă la şapte zile postoperator. De atunci nu l-am mai văzut, am aflat ulterior că a plecat împreună cu fratele lui în Germania. O parte dintre cei operaţi şi-au luat certificate de revoluţionar. Noi, chirurgii şi asistentele de la chirurgie, am primit ulterior nişte diplome de participare la revoluţie, în mod strict onorific.
Ţin minte un caz foarte interesant pe care l-am prezentat la un congres de chirurgie naţională în 1991. Rică, aşa se chema pacientul, s-a dus la o bisericuţă de pe Şoseaua Chitila deoarece auzise că se trage din turn. În realitate, nu se trăgea de acolo, ci de undeva de vizavi. Uitându-se în sus, să vadă unde este cel care trage, a fost împuşcat în articulaţia gleznei. Era o plagă mare care se făcuse o adevărată gaură, se vedea pur şi simplu prin piciorul lui.
În cădere a fost încă o dată împuşcat şi glonţul a intrat prin palton, i-a antrenat în traiect colonul sigmoid, toate ansele intestinale - a avut vreo 16 leziuni - stomacul, ficatul şi a ieşit printr-o plagă delabrantă, iar o bucată de intestin subţire am găsit-o în mâneca paltonului. Când l-am pus pe masă era în comă. L-am operat, i-am efectuat 16 anastomoze intestinale, a făcut o gangrenă gazoasă de perete abdominal şi totuşi a scăpat. Soţia lui a devenit ulterior infirmiera noastră, iar el s-a pensionat, a primit certificat de revoluţionar, ocupându-se de educaţia şcolară a celor trei copii, pe care i-a făcut pe toţi oameni. Şi trăieşte şi astăzi."

L-am întrebat pe profesorul Constantinoiu dacă au existat intervenţii sau presiuni din partea celor care aduceau răniţii. Nu, n-au existat, dar au fost printre morţi unii în salopete negre,
fără nici un act de identificare, despre care nimeni nu ştia nimic şi despre care nu s-a mai ştiut nimic nici după ce au fost luaţi de acolo şi duşi la INML. De la ei a colectat o serie de gloanţe, le-a pus într-o cutie şi într-o zi s-a prezentat cineva care s-a recomandat Colonelul X de la Primăria sector 1 şi a ridicat toată cutia.

„Am stat în spital până cu câteva zile înainte de Anul Nou. Ţin minte că după împuşcarea lui Ceauşescu, pe 25 decembrie, de Crăciun, mi-am luat fetiţa pe sanie şi ne-am dus să ne plimbăm pe lacul din Drumul Taberei, unde nu era absolut nimeni. Soţia era foarte îngrijorată să nu păţim ceva. Dintr-o dată au încetat şi toate manifestările armate."

În spital au fost, ca peste tot, nişte lupte intestine legate de faptul că unii erau bănuiţi a fi turnători, unii securişti. Profesorul Constantinoiu a răspuns cu aceeaşi detaşare şi curiozităţii mele legate de aceste descoperiri făcute în rândul colegilor după căderea regimului comunist. Întrebat dacă a avut surprize vizavi de colegii săi, Silviu Constantinoiu mi-a spus că, în general, lucrurile acestea erau cunoscute, pe unii îi bănuia, pe alţii îi ştia. În orice caz, cel care a fost oficial securistul spitalului ulterior a ajuns secretarul general al unui partid foarte cunoscut şi democrat.

NEW-2009 Sukhoi Su-47 Berkut Golden Eagle - HQ - High QUality

vineri, 9 decembrie 2011

Dansul Pinguinului Videoclip original

CRIZA EURO. Noul acord al UE, încheiat doar între ţările din zona euro plus voluntari. Sarkozy: "Am fi preferat un acord în 27, dar 'prietenii' noştri britanici au pus condiţii inacceptabile"

de Andrei Luca POPESCU , , Postat la: 08.12.2011 18:10 Ultima actualizare: 09.12.2011 08:40
Foto: ERIC FEFERBERG//AFP
UPDATE 07.46 David Cameron consideră refuzul de revizuire a tratatului o decizie dificilă dar bună
Premierul britanic David Cameron a justificat vineri dimineaţă la Bruxelles refuzul său de modificare a tratatului UE, vorbind despre o "decizie dificilă dar bună", deoarece intersul Marii Britanii nu era protejat, relatează AFP.

"Dacă nu poţi obţine siguranţă în interiorul tratatului, este mai bine să rămâi în afară", a apreciat premierul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles.
"Ce a ieşit nu este în interesul Marii Britanii, prin urmare, nu am acceptat. (...) Nu puteam să prezint acest nou tratat Parlamentului nostru", a continuat Cameron.
El a apreciat că "interesele britanice în cadrul UE", cum ar fi libertatea schimburilor, deschiderea pieţelor ar trebui protejate.
În urma unei dispute, Marea Britanie a refuzat să participe la revizuirea tratatului european, pentru consolidarea disciplinei bugetare a zonei euro. Londra a ameninţat că va recurge la dreptul său de veto şi va cere concesii din partea partenerilor în special în ceea ce priveşte supravegherea sectorului financiar. Aceste cereri au fost considerate excesive, chiar inacceptabile în cadrul UE.
"Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar însemna o punere la îndoială în opinia noastră (...) a unei mari părţi din activitatea depusă în serviciul unei reglementări a finanţelor, o reglementare necesară", a subliniat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, Cameron a urat "succes" zonei euro pentru "a-şi rezolva problemele", făcând aluzie la acordul încheiat în cursul nopţii de joi spre vineri pentru înăsprirea disciplinei bugetare.
UPDATE 07.17 Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat vineri că summitul european pe tema crizei euro a ajuns la un "rezultat bun" care trebuie să permită euro să îşi recâştige "credibilitatea", relatează AFP.
"Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun", a declarat ea la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, unde s-a ajuns la un acord de principiu privind consolidarea disciplinei bugetare din ţările Uniunii monetare.
"Vom construi o uniune bugetară pentru euro, care va fi în acelaşi timp o uniune de stabilitate", a adăugat ea.
"Am afirmat întotdeauna că ar trebui ca cele 17 state din zona euro să îşi recâştige credibilitatea şi cred că prin această decizie de astăzi, euro va putea şi va face acest lucru", a apreciat cancelarul german.
UPDATE 07.10 BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro
Banca Centrală Europeană (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) şi pe viitor Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmează să îi succeadă primului în 2012, a anunţat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy la Bruxelles, relatează AFP.
"Am ajuns la un alt acord, pot să vi-l anunţ, Banca Centrală este cea care va gestiona FESF şi MES", a declarat Sarkozy în faţa presei la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, precizând că această decizie a fost luată la propunerea preşedintelui BCE, Mario Draghi.
UPDATE 07.03 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus "condiţii inacceptabile", a declarat vineri Nicolas Sarkozy, citat de AFP.
"Am fi preferat un acord al celor 27 (de state membre), dar acest lucru nu a fost posibil având în vedere poziţia prietenilor noştri britanici", a declarat preşedintele francez, precizând că aceste condiţii impuse de premierul britanic David Cameron pentru aderarea la acest proiect au fost considerate "inacceptabile".
"Pentru a accepta o reformă a tratatelor în 27, (premierul britanic) David Cameron a cerut, ceea ce noi am considerat cu toţii ca fiind inacceptabil, un protocol în tratate care să permită exonerarea Marii Britanii de la un anumit număr de reglementări cu privire la serviciile financiare", explică Sarkozy.
"Ceea ce nu am putut accepta, pentru că noi considerăm, dimpotrivă, că problemele lumii provin parţial din această suprimare financiară", a continuat şeful statului francez.
"Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar fi o punere la îndoială în opinia noastră, şi nu spun că aceasta este poziţia lui Cameron, a unei părţi a muncii depuse în serviciul unei reglementări financiare, a unei reglementări necesare", a conchis Sarkozy.
Germania insistă asupra ancorării consolidării disciplinei bugetare în zona euro într-un tratat pentru a-i conferi valoare coercitivă, acesta fiind în opinia sa singurul mijloc de respectare a normelor pe viitor şi de evitare a unor noi derive.
Berlinul şi Parisul au militat mai întâi pentru o schimbare a tratatului UE, care necesită totuşi unanimitatea celor 27 de state membre.
Marea Britanie a încercat totuşi, să îşi condiţioneze sprijinul pentru acest proiect în cadrul summitului de posibilitatea de a fi exonerată, în caz de necesitate, în unele domenii de controlul autorităţilor de supraveghere financiară paneuropeană înfiinţat după criza plecată din Statele Unite în 2007-2008.
Din această cauză, s-a optat pentru un tratat separat al ţărilor din zona euro, la care să adere cine vrea.
UPDATE 06.58 Statele din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord, vineri, pentru emiterea, chiar şi într-un viitor îndepărtat, a euroobligaţiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a declarat preşedintele UE Herman Van Rompuy, după o noapte de tratative, relatează AFP.
"Nu avem un acord în această noapte pe acest subiect", a recunoscut el în faţa presei la Bruxelles, adăugând că liderii Uniunii monetare au cerut instituţiilor europene să-şi "continue" lucrările pe această temă.
Totuşi, "statele membre ale zonei euro au dat mandat" liderilor instituţiilor europene "să continue activitatea noastră pe tema integrării bugetare" şi a "mutualizării datoriei", a adăugat el.
"Sperăm să reluăm discuţiile pe acest subiect atunci când va trece furtuna", a afirmat el.
Euroobligaţiunile sau eurobondurile sunt considerate de numeroşi economişti ca una dintre singurele măsuri care ar putea să calmeze pieţele. Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au propus să se deschidă uşa înfiinţării lor, chiar şi pe viitor, dar Germania s-a opus categoric.
Berlinul a obţinut, de asemenea, retragerea unei măsuri care figura într-un proiect de declaraţie finală şi anume acordarea statutului de "instituţie de creditare" fondului de salvare financiară a zonei euro, care i-ar fi permis acestuia să îşi multiplice capacităţile de intervenţie prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE).
Fondul de ajutor nu va avea o astfel de licenţă bancară, a afirmat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a pledat în zadar în acest sens în ultimele săptămâni.
UPDATE 06.47 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare va include 23 de ţări, anunţă Van Rompuy
Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte şase ţări care nu aderă la moneda comună, a declarat vineri preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, citat de AFP.
"Cele 17 membre ale zonei euro plus alte şase ţări vor încheia un acord interguvernamental", a declarat el presei, după o noapte de negocieri, fără a numi ţările respective.
UPDATE 06.46 Băncile nu vor mai obligate să contribuie la restructurarea datoriilor
Ţările din zona euro au convenit să renunţe la solicitările impuse băncilor private de a contribui sistematic pe viitor la planurile de restructurare a datoriei statelor cu probleme, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, relatează AFP.
Un acord în acest sens a fost încheiat în privinţa modalităţilor "de participare a sectorului privat", pe viitor, la planurile de salvare ale ţărilor ameninţate de intrare în imposibilitate de plată, a anunţat vineri preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la încheierea primei zile a summitului UE de la Bruxelles.
UPDATE 06.41 Statele din zona euro intenţionează să furnizeze Fondului Monetar Internaţional (FMI) 200 de miliarde de euro, a declarat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy, banii urmând să fie folosiţi pentru susţinerea ţărilor cu probleme din Uniunea monetară, relatează AFP.
"Am decis să analizăm posibilitatea unei suplimentări cu 200 de miliarde de euro" a resurselor FMI, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.
Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a explicat că o confirmare a acestor 200 de miliarde de euro va fi obţinută "în zece zile". Ea a salutat "un pachet care merge clar în direcţia bună", evocând inclusiv disciplina bugetară crescută şi accelerarea punerii în aplicare a unui viitor fond de salvare permanent al zonei euro.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a explicat că FMI va fi suplimentat prin "împrumuturi bilaterale" de statele europene. Potrivit ei, este vorba despre "a aduce o siguranţă suplimentară pentru euro cu ajutorul altor ţări nemembre ale Uniunii monetare".
Ideea este de a dota instituţia financiară internaţională cu fonduri suficiente pentru a ajuta pe viitor, în caz de nevoie, marile economii ca Italia sau Spania.
Necesitatea de a creşte resursele FMI s-a impus în ultimele săptămâni în faţa incapacităţii europenilor de a-şi consolida suficient propriul fond de salvare menit să stopeze criza datoriilor. Dar Statele Unite fiind ostile unei creşteri generale a resurselor, calea privilegiată este aceea a contribuţiilor voluntare bilaterale.
Zona euro speră că marile puteri emergente cum ar fi China sau Brazilia vor participa, de asemenea, la acest efort.
UPDATE 06.38 Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a calificat, vineri, drept un "rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitul de la Bruxelles pe tema crizei datoriilor, relatează AFP.
"Este un rezultat foarte bun pentru zona euro", a declarat el la încheierea primei zile a reuniunii. "Este baza unui pact bugetar cu mai multă disciplină în cadrul politicilor economice ale statelor membre", a declarat el.
Mario Draghi le-a cerut în ultimele săptămâni liderilor Uniunii monetare să pună în aplicare un astfel de "pact bugetar".
El a adăugat că ar putea să urmeze şi alte elemente, ceea ce numeroşi analişti şi oficiali au interpretat ca posibilitatea unei intervenţii sporite a BCE pentru a contracara criza datoriilor.
Dar preşedintele instituţiei monetare de la Frankfurt a spulberat aceste speranţe joi, afirmând că propunerile sale au fost interpretate greşit şi reafirmând că BCE nu îşi va consolida programele de cumpărare a datoriei statelor aflate în dificultate financiară. Or, numeroase capitale, începând cu Parisul, dar şi Comisia Europeană apreciază că BCE este singura protecţie credibilă în faţa propagării crizei.
Potrivit unei surse europene, recompensa oferită vineri dimineaţă de Mario Draghi europenilor este un semn bun. "Pactul bugetar este semnalul că BCE aştepta, noi sperăm acum că va acţiona mai mult, în deplină independenţă", a adăugat această sursă.
UPDATE 05.36 Liderii europeni nu au reuşit vineri dimineaţă să ajungă la un acord privind o modificare a Tratatului UE pentru toate cele 27 de state membre, pentru a reforma zona euro, şi explorează în prezent opţiunea unui acord limitat numai la ţările Uniunii monetare, au declarat diplomaţi citaţi de AFP.
Potrivit uneia dintre sursele intervievate de AFP, negocierile purtate în cadrul summitului UE de la Bruxelles s-au blocat cu Marea Britanie, care a pus mai multe condiţii pentru a fi de acord.
Din acest moment, liderii "vorbesc despre un tratat al celor 17 ţări" din zona euro, dar care va fi deschis pentru alte state care vor dori să adere, respectiv ţările din Europa de Est, ca Polonia, care vor trebui cândva să adopte moneda comună, a adăugat sursa citată.
"Continuă discuţiile în 17+", altfel spus între 17 state plus altele din cele zece membre UE care nu fac parte din zona euro şi care vor să se asocieze, a declarat un alt diplomat.
În final, acest acord va putea include 25 sau 26 dintre cele 27 de state UE, poate numai cu excepţia Marii Britanii, potrivit unei surse apropiate discuţiilor.
Danemarca, stat care alături de Marea Britanie este singura dintre cele zece ţări ce dispune de o clauză de exceptare de la zona euro, a anunţat că este dispusă să se asocieze acordului, potrivit unei surse guvernamentale.
Obiectivul este consolidarea netă a disciplinei bugetare a zonei euro pentru a trage învăţăminte din criza datoriilor, cu sancţiuni aproape automate împotriva ţărilor laxiste, reguli de aur bugetare şi un drept de implicare sporită în proiectele de buget naţionale.
Germania insistă ca aceste modificări să fie prevăzute într-un tratat pentru a face disciplina constrângătoare.
Alături de Franţa, ea avertizase că dacă o schimbare a Tratatului Uniunii Europene în ansamblul său se dovedeşte imposibilă - pentru că ar necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state UE - un tratat limitat la cele 17 ţări ale Uniunii monetare va fi privilegiat.
Londra a ameninţat de mai multe ori că îşi va exercita dreptul de veto. Marea Britanie a cerut mai multe concesii din partea partenerilor săi, care au fost considerate excesive.
Principala condiţie britanică, potrivit unor diplomaţi, era să obţină posibilitatea de a bloca legile UE privind supravegherea financiară paneuropeană în cazul în care Londra considera că "interesul său naţional era ameninţat".
Concret, chiar dacă un text era votat cu majoritate, Marea Britanie ar fi putut cere să fie examinat la nivelul cel mai înalt, cel al şefilor de stat şi de Guvern (Consiliul European), unde ar fi trebuit să obţină sprijin unanim. Londra ar fi avut astfel de facto un drept de veto.
Această cerere a fost considerată inacceptabilă de numeroase alte state şi de Comisia Europeană. Acest lucru ar fi avut drept consecinţă excluderea City din Londra, principala piaţă financiară europeană, dintr-o parte a supravegherii paneuropene.
La o întrevedere cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron s-a arătat intransigent, potrivit unui negociator.
"Sarkozy şi Merkel au dedus că trebuie recurs la un text în 17 (ţări), ceea ce nu încântă pe nimeni în afară de ei doi", adaugă acesta.
UPDATE 02.03 Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.
"Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.
Problema este dacă această reformă, pe care Berlinul o vrea gravată în piatră, va fi realizată prin schimbarea tratatului UE sau printr-un acord interguvernamental doar la nivelul ţărilor din zona euro, opţiune care pare privilegiată cu riscul diviziunilor între europeni. Această problemă face obiectul unor dezbateri aprinse.
În faţa acestor clivaje, "strategia preşedintelui UE Herman Van Rompuy este de a discuta întâi despre fond. Numai când va exista un acord complet asupra conţinutului, liderii vor vorbi despre forma juridică", a explicat un alt diplomat.
"Problema riscă să fie forma: cum se adoptă aceste dispoziţii, ce schimbări de tratate, ce perimetru? Aici, este o altă poveste, problemele nu au fost depăşite", a precizat o sursă.
"Pactul bugetar" convenit de UE reia global propunerile franco-germane şi pe cele ale lui Herman Van Rompuy şi ale preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit unui proiect de declaraţie finală obţinut de AFP.
Fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o "nouă regulă bugetară" la "nivel constituţional sau echivalent", care să afirme că bugetul naţional "trebuie în principiu să fie la echilibru".
Comisia Europeană va trebui să definească principiile acestei "reguli de aur", preţuită de preşeditele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reuşit însă să impună adoptarea ei în Franţa.
"Curtea de Justiţie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional", adaugă proiectul de comunicat.
Este prevăzut de asemenea să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.
"Imediat ce Comisia Europeană declară că un stat membru depăşeşte nivelul de 3 la sută, vor fi consecinţe automate, cu excepţia cazului în care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificată", potrivit textului. "Circumstanţe excepţionale" pot fi "luate în calcul".
În ceea ce priveşte un alt subiect la fel de important, protecţia zonei euro contra crizei, liderii celor 27 de state UE nu au ajuns la un acord privind "instrumentele" financiare pentru a contracara propagarea, au precizat sursele citate.
"Liderii discută despre asta chiar acum, vor mai fi cu siguranţă dezbateri pe această temă", a adăugat o sursă.
Proiectul de comunicat reia propunerile pe această temă difuzate marţi de Van Rompuy şi Barroso, care sunt în continuare contestate de Germania. Este vorba despre creşterea mijloacelor acestei plase de siguranţă a zonei euro.
Viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM) permanent ar funcţiona în paralel timp de un an cu actualul fond de salvare temporar al zonei euro şi ar fi dotat cu statut de instituţie de credit, care i-ar permite accesul la fondurile Băncii Centrale Europene (BCE).
UPDATE 01.48 Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat, la summitul de la Bruxelles, că "eşecul de a ajunge la o înţelegere este un lux pe care nu ni-l permitem", notează CNN. "Este datoria noastră, nu avem încotro. Uniunea Europeană nu are altă şansă", a mai precizat el.
Cancelarul german Angela Merkel a spus că ţările din zona euro trebuie să lase deoparte "egoismul naţional" şi să găsească o soluţie pentru criza în care se găseşte continentul.
UPDATE 00.59 Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.
"Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.
UPDATE 22.15 Şefii de stat şi de Guvern ai Uniunmii Europene (UE) au deschis joi seara la Bruxelles un summit crucial, în cadrul căruia încearcă să găsească soluţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, la criza datoriilor care ameninţă zona euro, relatează AFP.
Reuniunea a început cu puţin înainte de ora locală 20.00 (21.00, ora României), cu un dineu care va dura până joi noaptea târziu, potrivit unui diplomat.
Summitul va continua vineri cu discuţii referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitată de Germania, în vederea unei consolidări a disciplinei bugetare, dar şi asupra unor măsuri pe termen mai scurt destinate creării unor mecanisme de apărare eficiente împotriva crizei.
Programul serii a început cu o oră mai devreme, printr-o reuniune restrânsă a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de "Grupul de la Frankfurt", desemnând oraşul în care a avut loc prima reuniune de acest tip.
La aceasta au participat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde, preşedintele UE Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso şi liderul miniştrilor de Finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker.
Preşedintele Bănci centrale Europene (BCE) Mario Draghi li s-a alăturat un pic mai târziu. El a temperat, joi, speranţele într-o intervenţie masivă a instituţiei pe care o conduce împotriva crizei, invitând Guvernele să "facă maximum".
La sosire, Lagarde a promis că FMI va "participa" la "eforturile" zonei euro împotriva crizei datoriilor.
"Euro a pierdut în credibilitate, această credibilitate a euro trebuie să fie restabilită, iar în acest scop noi trebuie să spunem clar că acceptăm angajamente suplimentare" în materie bugetară, a declarat Angela Merkel, la sosire.
Summitul se anunţă dificil, după ce Berlinul şi Parisul nu au reuşit să aplaneze toate dezacordurile asupra mijloacelor de consolidare a disciplinei bugetare, în paralel cu o sporire a solidarităţii între statele din zona euro.
Modificarea tratatului UE în vederea stabilirii unei discipline bugetare ferme, care necesită un vot unanim din partea celor 27 de ţări membre, se confruntă şi cu opoziţii. "Nu dispun de o susţinere pentru modificarea tratatului" în Suedia, a anunţat la sosire premierul suedez Fredrick Reinfeldt.
Astfel, Berlinul şi Parisul ar putea să orienteze spre un acord interguvernamental limitat doar la ţările din zona euro.
UPDATE 20.25 Băncile europene au nevoie de capital suplimentar cumulat de 114,7 miliarde de euro, cu 8 miliarde de euro mai mult decât estimările iniţiale, pentru a respecta noile prevederi introduse ca reacţie la criza datoriilor suverane din zona euro, potrivit Autorităţii Bancare Europene (EBA).
Astfel, băncile din Grecia au nevoie de 30 de miliarde de euro, cele din Italia 15,4 miliarde de euro, dintre care UniCredit cu 7,9 miliarde de euro, iar cele din Germania 13,1 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al EBA.
Agenţia precizează că pachetul pentru Grecia a fost definit în baza programului cu UE şi FMI, pentru a nu intra în contradicţie cu acordurile deja încheiate. Programul de asistenţă defineşte deja un set de ţinte pentru bănci, inclusiv obiective cantitative pentru rata Tier1, care sunt monitorizate regulat.
Din acest motiv, datele referitoare la băncile elene nu vor fi dezvăluite, se arată în comunicat.
Datele privind băncile germane sunt de peste două ori mai mari comparativ cu nivelul iniţial de 5,2 miliarde de euro, estimat de EBA în octombrie. Deutsche Bank are nevoie de 3,2 miliarde de euro, iar Commerzbank de 5,3 miliarde de euro.
Necesarul suplimentar de capital al băncilor austriece este de 3,9 miliarde de euro, iar pentru cele din Franţa de 7,3 miliarde de euro.
EBA precizează că o mare parte din necesarul de fonduri al băncilor din Austria este atribuibil Volksbank şi trebuie considerat pro-forma. Acest grup se află într-un amplu proces de restructurare şi de evaluare a modelului de afaceri, în urma căruia va deveni o bancă regională.
Erste Group a precizat într-un comunicat că, potrivit estimărilor EBA, banca are nevoie de capital suplimentar de 743 milioane de euro, confirmând cifra preliminară anunţată la sfârşitul trimestrului al treilea. Erste va îndeplini cerinţele prin câştiguri reportate şi prin vânzarea selectivă de active non-core, dar fără a apela la ajutor din partea statului.
Pe baza metodologiei EBA, indicele Core Tier 1 al Erste Group s-a situat la 8,4% în al treilea trimestru din 2011.
În cazul băncii Raiffeisen, capitalul suplimentar necesar este de 2 miliarde de euro.
Suma referitoare la suplimentarea capitalului băncilor franceze, de 7,3 miliarde de euro, este cu 1,5 miliarde de euro sub estimarea anterioară a EBA. Societe Generale trebuie să îşi majoreze capitalul cu 2,1 miliarde de euro, iar BNP Paribas cu 1,47 miliarde de euro.
În Spania, băncile vor avea nevoie de capital de suplimentar de 26 de miliarde de euro, din care Banco Santander de 15 miliarde de euro.
În privinţa băncilor din Cipru, care vor avea nevoie de 3,5 miliarde de euro, Marfin Popular Bank trebuie să îşi majoreze capitalul cu 1,9 miliarde de euro, iar Bank of Cyprus cu 1,56 miliarde de euro.
Autoritatea estima în urmă cu două luni că 71 de instituţii financiare europene vor avea nevoie de 106 miliarde de euro pentru a putea ajunge la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%, până la sfârşitul lui iunie 2012.
"Datele vin ca o uşurare pentru unele persoane care se aşteptau ca necesarul de capital suplimentar să se dubleze", a declarat Neil Smith, analist la banca WestLB din Dusseldorf, Germania, citat de Bloomberg.
Deficitul de capital identificat se bazează pe datele aferente lunii septembrie şi nu va mai fi modificat.
Vânzările de obligaţiuni suverane nu vor influenţa nivelul de capital necesar în iunie 2012, precizează EBA.
EBA a dat băncilor mai mult timp pentru prezentarea planurilor de strângere a fondurilor suplimentare, prelungind termenul de la 25 decembrie la 20 ianuarie.
"Aceste planuri trebuie convenite cu autorităţile naţionale de reglementare şi prezentate şi discutate cu EBA şi alte autorităţi competente", potrivit EBA.
Autoritatea a respins apelurile de prelungire a termenului limită de 30 iunie 2012 pentru aducerea capitalului la nivelul stabilit.
UPDATE: Liderii europeni a început să sosească la dineul informal care precede lucrările Consiliului European, de vineri şi sâmbătă. Întâlnirea începe la 20.30, ora României şi va dura aproximativ patru ore. Vineri dimineaţă are loc un alt eveniment, pus în umbră de criza Euro: Croaţia semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Liderii zonei Euro se întâlnesc astăzi într-o sesiune de negociere restrânsă, înaintea Consiliului European care are loc la Bruxelles, vineri şi sâmbătă, pentru a încerca să ajungă la o înţelegere privind măsurile pentru aducerea pe linia de plutire a monedei unice. La întâlnirea restrânsă vor participa Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, şeful Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker (şeful miniştrilor de finanţe ai zonei Euro), şeful Consiliului European Herman van Rompuy şi şeful Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

marți, 6 decembrie 2011

Haos, sex şi scandaluri în învăţământul românesc. Ce se întâmplă în şcoala ta?


În ultimul timp, în liceele româneşti au loc tot mai multe scandaluri în care elevi şi profesori sunt protagonişti. Este vorba doar de o exagerare a presei sau e o realitate? Dacă şi în şcoala ta s-au întâmplat astfel de lucruri sau ai auzit de astfel de situaţii, scrie-ne pe adresa martorocular@realitatea.net sau postează mesajul tău ori imaginile pe portalul REALITATEA.NET.

Haos, sex şi scandaluri în învăţământul românesc. Ce se întâmplă în
Scandal la Jean MonnetCel mai recent exemplu negativ din şcoli vine de la Constanţa. Un profesor a fost sancţionat după ce a ajutat o tânără să realizeze un pictorial sexy în liceu. Pictorialul a fost făcut într-o sală de clasă a unui liceu din Constanţa, fără ştirea conducerii. În imagini, fata apare în diferite ipostaze provocatoare, folosindu-se fără reţineri de catedră, catalog şi tabla din clasă. Profesorul care a ajutat-o să realizeze pictorialul şi-a recunoscut fapta şi a fost de acord să-şi asume toată vina.                        
                                                 
Aplauze pentru Sile Cămătaru la liceul de muzică "Dinu Lipatti" din Capitală! Temutul interlop a primit mulţumiri publice din partea elevilor şi profesorilor, după ce a sponsorizat, de după gratii, Balul Bobocilor. Organizator a fost chiar fiica lui Sile Cămătaru: Nicoleta Balint.

Unul dintre cele mai bune licee din Bucureşti a devenit kilometrul zero al scandalurilor din învăţământ. O elevă de la Liceul "Jean Monnet" s-a prezentat, în 3 noiembrie, la Secţia 1 Poliţie însoţită de părinţi şi a depus plângere împotriva profesorului de sport Dan-Octavian Vişan, acuzându-l că a violat-o, în timpul unei excursii la Predeal. Recent, două eleve sunt cercetate după ce au furat un telefon mobil şi o cameră foto de la două studente, în timp ce se aflau într-un club din Capitală.
Apariţiile în ipostaze sexy în Playboy şi în diverse emisiuni TV îi fac viaţa grea la şcoală iubitei primarului Mazăre. Tânăra este încă elevă la Colegiul "Jean Monnet" din Capitală.

În urma apariţiei în Playboy, dar şi în emisiuni televizate în care vorbea despre posibilul viol comis de un profesor de sport de la Liceul Jean Monnet, Mădălina Pamfilie s-a ales cu nota la purtare scăzută. Consiliul profesoral a decis că eleva nu merită să aibă mai mult de nota 5 la purtare.
Dacă şi în şcoala ta s-au întâmplat astfel de lucruri sau ai auzit de astfel de situaţii, scrie-ne pe adresa martorocular@realitatea.net sau postează mesajul tău ori imaginile pe portalul REALITATEA.NET.

luni, 5 decembrie 2011


4 decembrie 2011

Pensia lui Arhimede (aprox.287 iHr-212 iHr)


                               FOLOSITI CENTURA !!

         Politistul  . .....uite ,daca soferul nu a purtat centura de protectie :capul terci pe parbriz ,pieptul  alifie pe volan.......si priviti la pasagerul din dreapta ,care a purtat centura regulamentar: parca-i viu !!!!(hi,hi,hi,)

                                                                                

       

vineri, 2 decembrie 2011

q

                                                                                                                

Interfax: Rusia a înarmat Siria cu sisteme de rachete supersonice

Rusia a livrat Siriei sisteme de tip „Bastion” echipate cu rachete antinavale supersonice de croazieră „Yakhont” pentru paza de coastă, în conformitate cu un contract datând din 2007, informează Interfax.
Astfel, în timp ce tensiunile escaladează în Siria, iar Uniunea Europeană îşi înăspreşte sancţiunile împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, Rusia înarmează pur şi simplul Damascul, pretextând că nu face să realizeze decât contracte mai vechi, comentează ziariştii de la Radio Liberty.

Nu se cunosc deocamdată nici termenul exact la care au fost livrate aceste sisteme de rachete şi nici în ce număr au ajuns acestea la Damasc. O sursă militar-diplomatică de la Moscova a dat de înţeles agenţiei Interfax că este prematur să se vorbească de o realizare integrală a contractului încheiat de Rusia cu Siria. „Mai este nevoie de timp şi pentru formarea profesională a personalului sirian cu privire la exploatarea acestor sisteme”, a indicat sursa menţionată.

O altă sursă a declarat pentru Interfax că Damascul spera să primească cel puţin două sisteme „Bastion”, echipate cu circa 36 de rachete fiecare, subliniind că acest echipament va acoperi întreaga zonă de coastă a Siriei împotriva oricărui atac posibil dinspre mare. Conform unor surse neoficiale, valoarea contractului se ridică la 300 milioane de dolari.
Fără posibilităţi de neutralizare
Despre caracteristicile tehnice ale acestui sistem de rachete, ziarul italian „Rinascita” scria încă în vară: „Este un armament cu date tehnice deosebite, care devansează cu 10-12 ani armele din aceeaşi clasă în Europa şi SUA. În acest moment,marile puteri nu au mijloace de contracarare, capabile să neutralizeze acest tip de rachete în timpul zborului spre ţintă”.

Mai mult, potrivit „Rinascita”, aceste tipuri de rachete sunt greu de detectat de radarele americane de ultima generaţie, precum Aegis.
Sursa: Agerpres

joi, 1 decembrie 2011

Se îndreaptă Vestul şi Iranul spre un război devastator?

În relaţiile dintre Iran şi Vest, diplomaţia joacă un rol din ce în ce mai redus. Dacă diplomaţia dispare, ce urmează?

Rachetele iraniene, gata să lovească Israelul, aşa cum chiar Teheranul a avertizat / FOTO: payvand.com
Perspectivele unui război între Iran şi adversarii săi din Vest nu mai pare atât de improbabil, scrie Time într-un comentariu, adăugând că şi Teheranul, şi aliaţii occidentali ar avea destule argumente la dispoziţie pentru a acuza cealaltă tabără că a instigat conflagraţia.
Cea mai nou escaldare a tensiunilor a avut loc miercuri, când activiştii radicali iranieni au dat buzna în ambasada Marii Britanii la Teheran, cel mai probabil cu acordul ayatolahului Ali Khamenei, chiar dacă acest lucru este negat în Iran.
Aşa cum era de aşteptat, Vestul a reacţionar rapid la acest atac direct asupra diplomaţilor britanici. Londra şi-a retras ambasadorul de la Teheran şi a închis ambasada Iranului din Marea Britanie. Germania, Franţa şi Olanda şi-au rechemat ambasadorii de la Teheran pentru consultări, iar Norvegia şi-a închis ambasada.
Un embargo petrolier
Azi, miniştrii de externe din statele UE se întâlnesc pentru a discuta despre sancţiuni ce ar putea viza banca centrala iraniană şi importurile europene de petrol iranian. În SUA, măsuri similare sunt discutate, cu susţinerea democraţilor şi a republicanilor.
Un embargo petrolier ar putea să nu dea însă rezultatele aşteptate, spun unii critici. În primul rând, interdicţia importurilor petroliere iraniene ar putea duce la creşterea preţurilor ţiţeiului, ultimul lucru dorit de Vest în condiţiile crizei financiare cu care se confruntă.
În al doilea rând, Teheranul ar putea răspunde sancţiunilor prin blocarea Strâmtorii Hormuz, prin care trece cea mai mare parte a petrolului din Golf, adică 40% din producţia globală.
Există destule argumente împotriva unui atac militar. Oficialii militari americani au subliniat în mai multe rânduri că un atac aerian asupra instalaţiilor nucleare iraniene ar putea cel mult să întârzie cursul programului nuclear. Cu aproximativ 3 ani. În schimb, atacul ar spori determinarea Iranului şi ar putea declanşa un război regional.
Există evident destui entuziaşti care s-ar grăbi să pornească un astfel de război. Nu puţini sunt oficialii israelieni care au atras atenţia săptămânile trecute că o soluţie militară pentru problema iraniană pare mai probabilă decât cea diplomatică.
Diplomaţia, pe plan secund
De altfel, diplomaţia nu pare să mai facă multe progrese. Fostul şef al Statului Major Interarme american, amiralul Mike Mullen, a avertizat anul trecut că SUA şi Iranul nu au mai avut un canal direct de comunicare la nivel înalt din 1979. El a notat că în mijlocul Războiului Rece, SUA şi URSS menţineau totuşi canale de comunicare care au ajutat la evitarea unei confruntări catastrofale.
Un conflict există deja, doar că este secret. Asasinarea unor oameni de ştiinţă iranieni, exploziile misterioase de la bazele militare iraniene şi atacurile informatice care au vizat programul nuclear iranian sunt puse pe seama acţiunilor serviciilor secrete israeliene sau poate chiar occidentale.
Time apreciază că asaltul de la ambasada Marii Britanii la Teheran ar putea să fie chiar răspunsul Iranului pentru toate atacurile amintite.
Disensiuni în Iran
Situaţia e complicată şi în interiorul regimului iranian. Campania pentru adoptarea legii ce ar fi dus la retrogradarea relaţiilor diplomatice cu Marea Britanie a fost condusă în parlament de preşedintele legislativului, Ali Larijani, un oponent al preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad.
În schimb, ministrul de externe iranian a criticat atacul de la ambasadă, iar şeful poliţiei, aliat al lui Ahmadinejad, a promis că îi va aduce pe cei vinovaţi în faţa justiţiei. Ce se întâmplă? O explică un analist politic iranian, citat de Financial Times: "Opozanţii lui Ahmadinejad speră să scape de el declanşând o criză internaţională, fără să realizeze cât de scump ar putea să îi coste acest lucru, într-un moment în care Iranul se află deja sub o presiune internaţională uriaşă."
Raportul care a evidenţiat dimensiunea militară a programului nuclear iranian nu va atrage noi sancţiuni ale ONU, în condiţiile în care China şi Rusia se opun. Prin urmare, SUA şi statele europene se grăbesc să adopte măsuri unilaterale. Ameninţările Israelului cu un atac aerian preventiv nu fac decât să escaladeze şi mai mult tensiunile, iar regimul de la Teheran trebuie, la rândul său, să se ridice la înălţimea ameninţărilor.
Pentru a evita o eventuală conflagraţie, scrie Times, ambele tabere ar trebui să accepte un compromis. Dar pentru asta este nevoie de diplomaţie, iar diplomaţia nu mai este la modă în relaţiile Occidentului cu Iranul, concluzionează publicaţia.