Google Website Translator Gadget

joi, 10 martie 2011

Va ordon:mancati cartea..

.....urmeaza



BOLERO-RAVEL

De acum comanda la VM __________________________________by Czar

   Revazuta si adaugita.                                                                                                                                                          ........asadar, cu o greutate in gat si mai in jos, am urcat in trenul ce avea sa ma duca din Timisoara si pana la Predeal.
         Drum lung. Incercam sa-mi imaginez, cam ce-o sa ma astepte. Mai participasem la activitati cu vanatorii de munte,dar numai ca spectator. De fiecare data  ,vazandu-i la treaba,nu am putut sa zic decat atat-astia nu-s normali !
         Acum, dintr-o data, perspectiva se schimba la 180de grade si ..cateva secunde. Sub comanda acestora de-acum trebuia sa-mi perfectionez pregatirea. Sa conduc si sa duc actiuni de lupta in teren muntos!! Vai mama-ma si vedeam agatat pe o cordelina intr-o surplomba:- in sus piscul muntos, care parca sta sa-ti vina in cap,in jos... ei bine, in jos  abisul.Era deja problema de optiune personala -in ce directie s-o apuci!!
          Noroc cu ..trenul. Mai lua cate o curba in viteza si zgomot de roti metalice si ..ma trezeam.
    Ei na !. N-o fi dracul atat de negru! Ma voi descurca!
    Seara incepea sa se lase,iar soarele sa se ascunda dincolo de crestele muntilor. Trenul,obosit parca, intra greoi in gara Predeal .Cu inima indoita, taram dupa mine un geamantan si ma gandeam ,in ce directie s-o apuc. Nu reusesc sa ma dezmeticesc bine ca ,se infige in fata mea o dragutica- maruntica si cu o pereche de ochelari pe nasuc .
     - Domnu vreti o...masina?
     -Da ,papuso.Ai vreuna pe aici, pe aproape?
     -Haideti cu mine,zice fata .Pana sa-mi ridic geamantanul , fata disparuse!
          Cu pas domol,sa nu ma impiedic,dau ocol garii si intru intr-o mica parcare. Zbarnaie un claxon si fata imi face amical cu mana, dintr-o Dacie verde. Ochelarii cu multe dioptrii, erau garantia ca nu gresesc. Pe mine ma claxona!.
         Imi inghesui geamantanul in portbagajul deschis cu amabilitate,apoi ma instalez in scaunl mortului. Draguta ,ma intreaba:
       - La care cabana va duc?
       - In mod normal ,ti-asi raspunde ca, la care doresti dar, in situatia de fata la... hotelul militar!
       -Ahaaa ,ati venit la curs...!!
       - Cum de-ai ghicit asa repede? (in treacat trebuie spus ca eram in blugi si jaca- tinuta ai ,in care nu da nimeni doi bani pe tine)
         -Apoi, am mai dus vreo 3-4 si tot asa de.... jmecheri!
         -Sar"mana domnisoara!. Esti maritata? Poti sa-mi lasi un numar de telefon? Poate mergem sa-mi arati si mie, care-i cea mai tare cabana de pe aici!!?.
         -  Daaa, daca aveti nevoie de masina ma sunati aici....??
         - Sigur ca da,daca oi mai apuca.... Intre timp, ne apropiem de hotel. Apare o ghereta ,din care iese amenitator un sergent. Soferul meu, nici gand sa incetineasca. Baga un claxon si cu doua degete ,bate cu autoritate umarul ei stang! Drept urmare, sergentul se opreste si primesc un salut militaresc, cum nu mai primisem pana acum(in blugi si jaca) .Se infige fata cu Dacia ei verde ,drept in usa hotelului si glasuieste :   
          -Am ajuns. Sper ca nu v-a deranjat faptul ca, nu v-am lasat dincolo de ghereta!!??. Ce sa mai zic? Ma achit onorabil de datorii. Fata face o intoarcere, intr-un nor de praf si imi arunca pe geam:
          - Daca mai aveti nevoie de masina sa ma sunati...!!!!
Oarecum contrariat si uimit, cat de instruiti sunt si taximetristii pe aici,intru in hotel .Primesc o cheie si un numar de camera . Ajung cu greu pe la etajul 3-4 si in camera, bine instalati ,gasesc  doi viitori colegi  . Prima intrebare din partea lor .
            -De unde esti colega?   -Timisoara ,zic eu cam fara chef   -Oa Timisoara,hai sa ne povestesti. -Dar voi de pe unde?-Moldova -.unul Iasi, altul Focsani.
  Moldovenii ,destul de bine incalziti,gramada peste mine:
            - Timisoreanule , hai ia o gura de aici si povesteste,cum fu cu revolutia ?.
            - Bine,bine,eu o sa va povestesc din revolutie dar,numai daca si voi imi povestiti ,cum a fost cu Moldova ,Transnistria si alte alea..
               S-au mai temperat moldovenii mei  si au lasat-o mai moale cu insistentele. Acum, eu cu ce ma durea mai tare:
               -Ce ziceti? Ne mananca fripti- padurarii astia?i -sau  mai avem fo sansa sa ne intoarcem intregi acasa?
 Liniste deplina. Fiecare se autoevalua si in final cate unul rabuvnea:
              -  Fratilor daca si astia sunt la fel de N.P. ca si caprarii nostrii, am dat de belea.Ne vor gasi la primavara ,odihnind in vreo rapa cu verdeata ..... Cu aceste ganduri optimiste adormim bustean.
     Dis de dimineata ,ne trezim  , ne facem frumosi si din balconul hotelului admiram Clabucetul. Aerul tare cu miros de rasina de brad, ne spargea plamanii.   Savuram o cafea si nu puteam sa ne mai oprim din aprecieri-; e nemaipomenit,e fantastic, Toti ajungem la o concluzie:orice vom patimi-merita, numai pentru a trai o perioada in acest peisaj de basm.!!
      Coboram hotarati si pe platoul unitatii ne regasim cu totii.Vreo 20,catane mature cu grade si functii onorabile-la noi acasa. Aici doar cursanti.
       Osteni cu experienta,formam rapid o formatie dupa inaltime.Delegam comanda celui mai dotat cu ..grade si functii si asteptam sa vina zbirul cu savarina pe-o ureche.Eram hotarati sa impresionam,sa nu lasam loc de interpretari fata de pregatirea noastra militara. Ne aflam doar pe teritoriu strain si potential ..periculos.
        Apare, domnule!! Savarina pe- o ureche,bocancii maronii cu ciorapi din bumbac, formand un guler incofundabil peste . Nu era nici-o indoiala. Era vanatorul,padurarul,zbirul care urma sa ne scoata ficatii in urmatoarele doua luni !       Seful nostru,patruns de faptul ca de el depindea soarta a o gramada de pifani, comanda cu o voce bubuitoare - Plutoooon .........si se infige cu trei pasi de defilare......
           -Domnule maior ,plutonul de ofiteri (cu grade mai mari decat ale tale,il sustineam noi in gand)....
      Omul nostru ,adica ,Vanatorul de munte,luat putin pe neasteptate,pare usor descumpanit--
             -Haideti domnule ....ce dracu..faceti misto de mine?  Seful nostru -sa-i dea inainte cu raportul....
             -Domnilor colegi,gata am inteles.Asa se face pe la dvs. Aici sunt alte reguli. Suntem colegi si ca atare fara formatii ostasesti  ,fara rapoarte...Suntem colegi, ce naiba?
        Ne-am revenit cu greu. Am stricat formatia ,am dat mana, ne-am cunoscut si in cea mai neprotocolara  forma de deplasare, ne-am indreptat spre sala de clasa.Aici probleme de organizare, specifice unui curs de profil.
        De a doua zi, au inceput iesirile in teren. Nu voi insista pe ceia ce faceam. Vreau sa spun insa ca, don profesor, se straduia sa vedem tot ce-i mai frumos prin Predeal. Ma refer la frumusetile naturale. Era criza de carburant. Don. profesor, scotea masina (nu am idee cum realiza) si ne ducea pana la baza muntelui. Acolo ne astepta. Noi o luam la picior si urcam, pana acolo unde era programata sedinta de pregatire.  Vedeam grija in tot ceea ce era legat de noi .Sa nu patim ceva ,sa nu ne ratacim,accidentam... Era o atmosfera de vis. Nu realizam ca suntem la un  curs .Natura era de o frumusete  aparte . Peste tot numai brad.Doua luni nu am vazut alt arbore. Brad si iarasi brad. Am facut si un pic de alpinism. Am inceput cu- stanca prostului - din cazarma . Cine a mai trecut pe acolo si-o va aminti cu siguranta. Am executat si trageri reale in poligon de munte. Am avut ocazia sa demonstram ca, stim si noi cate ceva
         Ca de obicei, ce-i bun si frumos se termina repede. A venit si vremea despartirii. Don profesor nu ne-a lasat nici atunci. A facut rost de masina si pe grupuri ,in functie de tren ne-a condus personal pana la gara.Am ramas impresionat. I-am multumit atunci,   ii multumesc si acum lui si tuturor VANATORILOR DE MUNTE DIN PREDEAL

Nimiciti punctul de comanda si stat-major de pe colina X

  Deci, asa cum spuneam ,in munti distantele par mai mici. Cand incepi insa  sa le bati cu piciorul,ai o surpriza de proportii. Asa si noi -A! pana acolo, a treia culmea impadurita o...plimbare!                                                                     Dar, ce plimbare!   In primul rand ca, nimeni nu se gandise sa traga o cararuie ceva .Nici nu avea cum. Coborai prin vegetatia bogata ,dar cam incalcita si cam spinoasa pana in vale, la radacina dealului-impadurit si apoi urcaai pana in varf  si ..constatai ca au trecut doua ore. O luai de la capat.
           Dupa cateva miscari din acestea ,jos ,jos si apoi suuuuus,ajungem  la locul de debarcare. Se cam facuse ora 15.00 . Urma sa o luam in sens invers,dupa o pauza scurta, in care nici macar respiratia nu ne-a revenit la normal . Si mai urma, sa atacam ,prin surprindere si impetuos ,,inamicul"postat pe o colina. Atacul se desfasura sub ochii ajutati de niste binocluri imense,al onor invitatilor nostrii. Ca sa nu fie nici un dubiu ,conducatorul exercitiului ne-a trecut pe fiecare pe la aparatele de vedere si ne-a zis:
           Rusii, va vor vedea si seria de la arma.Atentie cum va miscati,balet sa faceti nu alta si sa si zimbiti" frumos, cand luati colina in piept.!
            Deci, am luat-o in sens invers si pana sa ajungem la locul de atac, soarele trecuse de piscul unui munte mai micut si se cam reducea serios vizibilitatea . Cu alte cuvinte, se lasa seara.
           Noi, vai de capul nostru!. Ce sa mai faci balet,ce sa mai strigi URAAAAA, ca toate jivinile muntelui sa se ascunda .Noi, abia ne mai tineam pe picioare,hainele zdrentuite, fetele si miinile zgaraiate si pline de sange.!
            Puteam sa le prezentam cu succes rusilor ,cam cum aratau nemntii, dupa o iarna petrcuta in Stalingrad.. Chestiunea era,ca nu asta voiam.Se mai punea si problema timpului. Nu puteai sa-i tii pe invitati cu ochii in soare si sa-ti dai cu presupusul:-apar sau nu apar luptatorii.? Ceva, trebuia schimbat .  Obligatoriu si fara nici-o discutie.
             Si s-a schimbat, bineinteles Nu va voi spune ce -e chestie de strategie!
              A venit si vremea evolutiei la scena deschisa. Emotii cat cuprinde. Ne echipam cu tinuta noua ,de campanie  . Totul verificat ,lustruit, aranjat.
             Dupa o perioada de introducere in atmosfera situatiei tactice,  punctata cu bubuituri si efecte pirotehnice, ne facem aparitia, in formatie compacta.-De aici ,eram in totalitate, sub privirea atenta a asistentei.
  Ne infiltram prin locul stabilit,ne desfasuram frumos in dispozitiv premergator si atacam,, inamicul". total surprins si derutat ,printr-o dubla invaluire si un atac frontal. Efectele pirotehnice, erau de inalta clasa., imitind sustinera atacului si de catre artilerie. Noi, trebuia sa dam gata, pe o distanta de, nici  doua sute de m ,patru incarcatoare de pistol mitraliera. Strigatele de Uraaa ,sunt apocaliptice si  trecem peste inamicul facut praf.!
              Urmeaza apoi, prezentara noastra asistentei. In prealabil, prin statiile radio ni s-au transmis felicitarile si faptul ca am fost ..mortali.
               Generalii rusi ne felicita, dau mana cu fiecare in parte, ne intreaba diverse si se fac glume.Seful delegatiei ruse ,ne spune ca suntem tari si ca avem un loc de instructie pe care si ei  l-ar dori ,dar  nu-l au. Presupun ca a spus-o din politete. Il intreaba pe comandantul nostru,==Generalul TAICHE MITROESCU:==
                Dupa un asemenea efort,am mai fi in stare sa mergem la ...fete?? Si noi in cor _OH HO
 HO-DA!!
                Mitroiescu se plange,chipurile rusilor:
       _Auzi domnule?- ce am patit cu banditii astia! Ii duc in mars patruzeci de km, pana in scoala.Ii las sa se odihneasca. Ei, ce crezi domnule? dupa 30 de minute pe terenul de fotbal(STRICT AUTENTIC)

Atunci l-am inteles pe Creanga

Undeva prin Oltenia,un satuc pierdut printre dealurile impadurite . Itindu-se  de printre stanci, serpuia repejor, un fir de apa cristalina.Eu ,cu capul si sufletul plin de aventurile capitanului Roman, a lui Haralamb Zinca,hotarasc sa devin ofiter.Singurel  prin gara din Drobeta,nimeresc trenul si iata-ma ajuns,dupa ce am dat prima proba de aptitudini sportive,urcand vestitele trepte din gara Breaza-la portile Colegiului Militar ,,D.Cantemir".O alee luunga, marginita de plopi inalti si frumosi, care ,parca ajungeau in cer.!Nici nu ma gandeam, la cat de mult ii voi blestema in urmatorii 4 ani.Toamna devreme, frunzele incepeau sa pice, acoperind aleea.Iin fiecare dimineata,noi, proaspetii boboci ai Colegiului , incepeam batalia fara nici-o sansa de izbanda ,in a strange acel covor de frunze ruginii.La capatul aleii ce parca nu se mai termina,o cladire maiestoasa  imbracata in iedera.Era frumoasa,era impunatoare si ma simteam mic,mic cad treceam pe langa..Nci nu stiu cum au trecut toate:vizite medicale,teste psihologice,probe sportive ,examene la materiile de baza ,admis ,reusit si..burta pe carte. .........Continua cu -Va ordon mancati cartea

Etalonul de..prostie


                Peste tot gasesti un individ ,care, in colectivul sau microgrupul in care vietuieste, reprezinta etalonul de prostie.
  Cei care dau cu sapa de dimineata pana seara ,au etalonul lor de prostie. Acesta-i unul din randul lor care si el da cu sapa, mai bine sau mai rau.De obicei mai rau!
   Profesorii ,inginerii,medicii, fiecare in parte au  etalonul lor de prostie,reprezentat fiind de catre un confrate,care deobicei le strica imaginea. Daca,amintim numai de dr.Ciomu si este suficient
   Asa si in grupul socio-profesional in care am activat multi ani,aveam etalonul nostru de prostie. Stiut,cunoscut ,aproape oficializat. Calcai pe bec, intr-o situatie oarecare. Orice pedeapsa era mai blianda ,decat sa-ti se spuna:
      _Nici X nu ar fi facut treaba asta mai prost!! Daca mai primeai acest cadou"si cu martori,adica in fata colegilor,nimic nu putea fi mai rau.Eventual o promisiune ca vei fi  ,,impuscat"cu prima ocazie si cartus disponibil.
  Ce credeti ca facea ,in acest timp ,etalonul nostru de prostie"? Suferea ? Il incerca depresia,sau macar o tuse trecatoare?  Da de unde! Ii mergea foarte,foarte bine!
   O sa-mi spuneti: nu, nu se poate,e prea de tot. Ei bine uite ca se poate,pentru ca am omis sa va spun ceva esential: omul nostru ,totusi nu era prost, prost. Stia SA SE DESCURCE!! Si se descurca ,nemaipomenit de bine. ....Continua cu EP-2..............

De pe la cursuri de pregatire si perfectionare


   Nu voi putea spune prea multe ca-i secret ,nu-i asa?
      Voi zice doar, ca am trecut pe la Scoala de aplicatii-Fagaras. De trei ori.  Perfectionare companie.-batalion si   brevetare mecanic -conductor tab.  Nu am ce sa povestesc. Poate cum faceam blatul pe tren si veneam cu ,,nasu" Fagaras-Timisoara si retur.Asta da, merita . In rest?Niste caprari. Atata timp cat controlatul sosetelor  din pantof era o activitate de baza ,ce sa mai zici? Asta se facea de regula vinerea dupa amiaza ,cand noi speram sa mai prindem trenul de ora 14.45.Sa vezi,, noi gradele " la 4km  fond combinat cu ,"obstacole"-pana la gara.Se cruciau civilii.Distinsii nostrii colegi-mari profesori, aplicau la perfectie sloganul--Daca nu pot sa-i ajut cu ceva ,macar sa-i incurc-
      Bucuresti-Fix la fel,dar ridicat la un nivel superior
 Am lasat intentionat mai la urma,  PREDEAL. Perfectionarea in ducerea luptei in munti de la B si mai sus.
      Am plecat de-acasa cu un gol in stomac. Ma gandeam:  :ma daca ai nostrii ne-au facut ce ne-au facut., ce vom pati cu Vanatorii de Munte?      Astia ne lasa pe fo coarda ,in rapel  si nici apa nu o sa ne dea!!
          Surpriza  a  fost mareeee........contina cu : DE acum  comanda ..La VM..............va urma

Etalonul de..prostie-------continuare.....2

..... deci asa, cum credeti ca traia si muncea EP-ul nostru?
    De trait ,traia  bine ,fara griji fara nevoi..De muncit,muncea asa cum intelegea El ca se face.
 Instructie si antrenament ?Aoleo, o prostie mai mare nici ca putea sa existe prin lumea asta si prin armata in mod cu totul special. Soldatul trebuie sa frece holul pana ies scantei,sa bata un pic de pas de gasca ,sa vada sefii la cate-o sindrofie , cat de instruiti sunt si cam atat. A ,nu, mai trebuia sa execute o problema pentru a fi ,,gata de lupta"
          Sa mearga in permisie,doar atunci cand EP hotara si numai daca putea prezenta ,detaliat, cu ce se va intoarce.....
      Poate facea greseala sa se intoarca cu ..trenul sau autobuzul!!?? Manifesta grave carente in pregatire si trebuia sa mai astepte si sa se mai ..instruiasca...
      Dar am mai spus Ep nu era tocmai prost,prost. El stia ca rezultatele conteaza..acolo pe hartie,ca-n rest vax albina
      Atunci cu spiritul lui de organizare si distribuire al resurselor, planifica; acolo doua pchete si-o palinca,dincolo doar o sticla mai jegoasa , asigurata contra scurgerii cu un glod de stiulete,ca doar era vorba de tactica,un domeniu atat de abstract si complet nefolositor, incat ii provoca nervozitate la gandul ca trebuie sa iroseasca si aici ceva adus tooocmai din fundul Olteniei. La tragere?Ei da.  Acolo, lucru palpabil,glontul si tinta, inamicul nimicit.Merita chiar sa mai si pluseze. Si uite asa, dupa un tur de forta ,EP contabiliza:Planul PL indeplinit pe linie cu Foarte Bine si rar,rar foarte rar cate unBine!!??      
           Aveam un sef BPL ,  un colonel mai de moda veche,dar tare hatru si bun meserias. Ma intalnea  prin curtea unitatii si-mi striga tare:- Ba olteneee.!! _Ordin tov. colonel._ Baaa , iar te-a intrecut X._ Cum asa ?  Ca doar am iesit FB acolo,B acolo si acolo ,S acolo .-Nu se poate  ,ma ratoiam eu gata de o..contradictie cu sefu ,din care,cum era si normal, trebuia sa am totusi grja sa ies al doilea.   Tov. col. cu un zambet larg pe fata : _.Da ba da X(EP)  are FB pe linie !!  - Nu se poate ,zic eu  _Ba uite ca se poate, zice colonelu - nu o sa ajungi prea departe prin armata asta., filosofa el ganditor !!                                                                 
    _Da ,dar ai mei cu B si S lovesc macar trei sferturi din inamic,ai lui nici macar nu apuca sa incarce,zic eu ofticat la culme .  _Bine mai oltene ,o sa am grija ,ca pe tine sa te folosesc cand vine vreo inspectie,sau doamne fereste, daca incepe razboiul TE BAG PE DIRECTIA PRINCIPALA  ...  ha,ha,..._  Multumesc tov. col. sa traiti !!
 _    Auzi  mai ?  _Ordin zic eu ,deja cu ciocul mult mai mic si putin intredeschis.
 -    Circula vorba ca la tine in birou, nu se pote bea nici macar  un pahar cu apa, ca nu ai cana!!
     _Pai , asa-i tov. col. dar pentru dvs. dau ordin si aduce rapid o cana cu APA din conducta subpamanteana din aia rece, rece..
     Daaa -zice colonelul deja nervos. -  Pai.... pentru.... dumneavoastra .. cu ce mai mare placere , zic eu  si ma abtin cu greu sa nu ..plesnesc!!
      _Du-te in p.. matii eu beau apa ,nu? Sa vi cu registru de planificare la control..... face stanga imprejur si pleaca chipurile suparat..( fac o mentiune;injuratura e reala dar de la respectivul o percepeam ca pe o.. mangaiere                   va urma.............................


Etalonul de..prostie-------continuare.....

   Se pare ca un pic, un pic, povestea mea v-a starnit interesul!
      Nici nu m-am indoit ca se va intampla altfel. Fiecare, pe unde ati trecut, v-ati intalnit cu E P
Drept urmare,continuarea va fi musai cu ajutorul vostru. Comentati scurt,intalnirea voastra  cu E P 
    Sper ca odata cu comentariul vostru,inspiratia sa -mi revina si sa continui  povestea devarata.

DIN APLICATII___ Cum am nimicit eu- Comandamentul Conducerii Aplicatiei


          Sa zicem, ca era prin toamna anului1979 .Vremea incepuse sa se strice ,odata cu incheierea lucrarilor de prin agricultura socialista si pe alocuri chiar  de pe parcelele particulare.Ca de obicei, era vremea aplicatiilor militare,pentru ca se purta reteta-:inamicul trebuie nimicit, indiferent de starea vremii ziua ,noaptea,peste tot pe unde-l,, prindeam pe teritoriul "patriei.
   Inca mai era benzina pentru armata, inca se mai faceau aplicatii la nivel  SUBU.U MU cu majoritatea tehnicii si a mijloacelor din dotare. TAB-urile erau inca noi si un prilej de mandrie militareasca . Se pare ca nu erau multe armate socialiste, dotate asa zdravan ca noi .Unde mai pui ca -ncepuse de cativa ani buni si productia autohtona ,ca atare, un bun prilej si justificat zic eu ,de mandrie nationala.
   Eram deci in TO(teatrul de operatiuni- cum le place la pustime sa se dea mari) Ploua marunt de zile bune. Aplicatia la nivel de MU  isi urma neabatut cursul,fara a fi deranjata de ploaia de toamna si de namoalele  Banatului. Trecusem prin ambuscade, exersasem ofensiva din miscare,sustinuti de artilerie si aviatie(real ,va rog frumos fara zambete) si acum ,organizam _Batalionul din care faceam parte__  o aparare beton,impotriva unui inamic de fo 3X mai numeros in efective tehnica si celelalte. 
 Comandantul de batalion, nu mai contenea sa puna  la cale , fel de fel de jmecherii, pentru a ii face viata cat mai grea, colegului care reprezenta inamicul. Printre altele, se hotaraste sa-i faca o surpriza proasta ,gandindu-se la o pozitie inaintata, care sa-l loveasca puternic pe,, inamic" si sa-l oblige sa lase drumul si sa incerce tarina inamolita.  Ma cheama la el si ma chestioneaza oarecum ,daca am idee ,cam cu ce se mananca lupta pe o pozitie inaintata.Ghinionul meu a fost ca l-am convins si atunci,am primit ,,ordinul de lupta"
_   Fi atent la mine, zice colonelul. Scoate harta si incepe:  vezi drumul din  fata? Vazut zic eu ,caci era si asfaltat si marginit de plopi inalti.
 _   Iei trei tab-uri cu munitie de manevra cat cuprinde,petarde, lumanari fumigene si te deplasezi in fata ,pana la maxim 4-5km, Te maschezi la teren ,nici pasarea sa nu stie ca esti acolo si astepti in tacere totala, inclusiv radio. Cand apare inamicul, care va veni incolonat , lasi sa treaca elementele de cercetare-deja incepeam sa transpir rece-- Deschizi focul cu toate mijlocele,il faci praf si dispari. Clar? Clar tov. colonel.. Cand intru in dispozitiv?  La noapte .intre ora 02-03. Sa nu cumva sa ramana ceva in urma, sau sa va captureze ,ca te frig si te mananc!! Daa-am inteles!!!
     Pregatim broscoii(tab), aleg oamenii cu care sa merg ,nu prea multi sa nu am surprize. Vine noaptea ,plecam ,gasim cateva grajdiuri de c.a.p si printre ele, gramezi de coceni inca nearanjati. Ne acoperim bine cu cocenii din zona si rezulta, fix trei capite bine gospodarite  printre acele grajdiuri. Timpul trece greu.Mai atipim,mai tragem cu ochiul la ce se intampla  si greu, greu vine dimineata ,cu o ceata picloasa de ziceai ca de fapt, ies aburi din pamant.Nu trece mult si zgomot de motoare ,din directia inamicului. Alarma maxima !!Toti cu degetul pe tragaci,care la mitraliere,care la pusca mitraliera,care cu petardele si lumanarile fumigene pregatite. Eu,cu binoclul la ochi, incercam sa deslusesc prin ceata.. grea treaba. Ceata era stapana absoluta. Mai trec cateva minute si din ceata se iteste un TABC cu antenele radio balanganid, de ziceai ca-i un gandac monstruos.-Elementele de cercetare zic eu si ordon liniste deplina - sa treaca .  Si trec fara nici-o problema ,iar eu rasuflu usurat.-prietenii stiu de ce. Mai asteptam pret de 20-30 minute si alte zgomote si mai puternice. Fortele principale -pregatiti . Mecanicii conductori erau cu mana pe contact si tremurau, caci daca vreunul nu pornea, era dezastru. Apare un TAB mare 8x8. Cum era de lat ,greu mai puteai sa vezi , ce se afla in spatele lui . Si asta avea fo doua antene balanganitoare, dar cine sa le mai vada? Cum principala problema era sa lovesc si s-o sterg ,nu-mi asum riscuri inutile si de la o distanta destul de mare, dau ordin : Totul- FOOOC, porniti motoarele. Bai vere -se declanseaza din senin un mic infern., 6 mitraliere clantaneau sinistru,  petardele bubuiau in draci,lumanarile fumigene scoteau valatuci,mai lipsea ..cazanul, Dau ordin si iesim cu cocenii pe noi .Ne facem un pic spre inmicul ghinionist,cu mitralierele tragand bineinteles. Facem un arc de cerc ,intoarcem si ..si ...si ...cand ne pregateam sa savuram reusita,  fac imprudenta sa pun binoclul la ochi..  Ce credeti ca vad? NENOROCIRE.- TAB-ul inamic a intrat in situatie .A parasit drumul si a luato peste camp.In urma lui mai fratilor 2 ARO cu cate 2 perechi de antene,care intr-un sant care in altul- sa se adaposteasca.Mai in spate, o autocarosata  tip autobuz ,se bagase si aia printre niste pomi !!,  Ce mai -jalea dracului  !!                         Conducerea aplicatiei era facuta praf
                                                         ***************  
     Finalul este de-adreptul apoteotic.
        Comandantul meu, auzind harmalaia pe care am provocat-o,intra in alerta si retine usor ,,elementele de cercetare "inamice . Mai trebuia sa ma intorc cu intreg efectivul si ..victorie garantata.
         Eu, ud fleasca in viteza maxima , intru cu cele trei tab-uri in dispozitiv,Comandantul topaia de fericire  si ne facea victorios cu mana. Cobor ,ma indrept pleostit spre el
           -   Bravo,copile i-ai facut praf,ai dracului de nenorociti!
           -    Tov. colonel,e JALE !!_ CE ai ma? - I-am  facut praf, da.nu pe aia care trebuia !! _ Da pe care?   PE SEFI --  si ii povestesc toata tarasenia.
              Colonelul, pe o parte il umfla rasul,pe alta isi musca buzele. Om cu experiena,a analizat repede si ma intreaba :     -Bai ai vazut ,aveau vreun semn de identificare,steag ceva   _ Nu aveau nimic  _Stai aici mai in spate si nu faci decat ce zic eu!
    Intre timp, inamicul decimat ,format dintr-o gasca de colonei (conducatorii aplicatiei de la MU) se adunasera de prin santuri si se apropiau in viteza de noi. Coboara seful al mare din Aro si incepe
 - Care-i nenorocitul ,sa vina incoa.Tribunalul militar te mananca....!!
              Comandantul meu,calm  simulind ca nu stie despre ce-i  vorba:         -Ce-i tov. col ce s-a intamplat?
-  Unde-i ala  pe care l-ai avut in fata?-L-am trimis cu un camion la unitate, dupa alimente   etc,et....            Problema s-a rezolvat intre ei barosanii. Se pare , ca si ei gresisera un pic , interpunandu- se   intre subunitatile care duceau lupta ,fara sa anunte comandantii,fara mijloace de marcare corespunzatoare. S-au tras invataminte, s-a prelucrat ca un moment al aplictiei si asa mai departe.
                      In ceea ce ma priveste ,nu am fost uitat prea repede, in sensul ca se amuzau sefii . Aveti grija cu P.ca asta  face confuzii si reguleaza  comandamentele  !!              

DIN APLICATII- ASIGURA FATA, DE UNDEVA DIN ......SPATE!!!?? _________By CZar




                                                          A mai trecut vremea.  Pe epoleti s-au adunat deja cateva stelute!!. Armata incepea, incet da sigur, sa stinga din motoare.  La mai mare pret era acum contributia in economia nationala-agricultura,canale , Transfagarasan si altele.
                                             Activitatile se redusesera ca pondere si amploare. Se lucra mai mult la asa zisul antrenament al cadrelor pe harta ,cu plimbari demonstrative in teren!  DMH (directia de miscare a hartiilor )crestea ,se umfla si devenea tot mai importanta. Harta ,colorata cat mai frumos ,cu tenta groasa si-n degrade,avea misiunea  sa opreasca inamicul!!
                                        In acest context, a merge in teren cu  tehnica din dotare era un lux.prea mare!
                 SI totusi, la o aplicatie tactica, s-au primit de la imparatie toate aprobarile ,pentru marcarea unor momente cu ceva tehnica blindata
                    Subsemnatul primeste misiunea de a actiona ca element de avangarda pe un traseu, pe care urmau sa se deplaseze fortele principale. Cu harta bine garnisita  si cu cativa ofiteri , fiecare in parte reprezentand in fapt subunitatile comandate ,ne inghesuim intr-un tabc si plecam sa facem siguranta traseului.. Legatura cu esalonul superior se realiza prin statii radio. Este de la sine inteles ,ca o atare chestie,nu ne impresiona prea grozav si o tratam mai mult ca pe un moment de relaxare .
                     Sefii in schimb ,se dadeau de mama focului sa acorde momentului o importanta peste masura si sa ne gratuleze,cand ne prindeau cu critici aspre.. Nu aveam capacitatea sa apreciem importanta actului  de pregatire intensa a cadrelor -ziceau ei..     Noi- ziceam ca nu ne prea foloseste, ma rog ca peste tot,diversitatea de opinii. Asa stand lucrurile.pornim la drum cu viteza maxima si dupa cum,in drumul nostru, trebuia sa trecem  prin cateva comune, care ghinion, aveau birturile dechise, ne gandim ca nu ar fi rau sa oprim la unul dintre ele. Oprim, mascam tabc-ul mai pe dupa birt si ne dam si noi ca si ofiterii nu, la un gratarel., o berica, o cafea. Voie buna,  veselie ,dar timpul trece repede,mai repede decat realizam . Intre timp ,cum era si normal cu harta pe masa, transmiteam fortelor principale ultimile impresii-:drumul e practicabil ,podul x,y in stare buna ,inamic  de nicio culoare- mai luam un mic si-o bere!. Taman cand  ne hotaram sa incalecam si sa plecam,  un zgomot de  motoare si fix prin fata birtului trec in viteza -ca doar noi comunicasem ca-i drumul bun-Fortele principale  !!                                                                                                                                                          Acum, incepe marea distractie: Fortele principale  aleargau  sprinten in fata, iar noi,fortele din avangarda, le asiguram marsul ....fiind cativa km  in ..spate!
         Fiind o aplicatie de antrenament-mai mult teoretic-,cererea de rapoarte era tot mai mare. Noi, cu harta pe genunchi,nu mai pridideam sa transmitem,,esalonului" ce si cum era situatia tactica cu care urmau sa se confrunte,stare podurilor si-a comunicatiilor etc.Pana la un punct, treaba mergea struna! Ca niste bravi comandanti ce eram, citeam cu sarg harta , mai puneam,,floricele" militare si trimiteam rapoartele cerute.
         In,, biluta "noastra cu circumvolutiuni mai mult sau mai putin reliefate, se ducea insa o lupta paralela.- cum facem sa depasim coloana fara a fi observati? Situatia se precipita pe masura ce Fortele se apropiau de zona in care se presupunea ca se organizeaza intrarea in lupta". Daca ramaneam tot in spate, eram pierduti. ! 
          In aceasta framantare intensa si cu un consum de energie intelectuala,peste medie,unul -cu stelute si imaginatie,care ma mai scosese si din alte incurcaturi cu inamicul- zice :
        -    Auzi sefu?
       -   Zi Nelson(asa il gratulam eu)    dar repede si ceva destept,ca nu prea mai avem timp. !   
          - Nu ai impresia  ca ,, astia" inainteaza mai ceva ca nemtii cand au intrat in Rusia ?  Basca fapul ca merg ca boierii numai pe asfalt!
            - La ce te gandesti ,Nelson?
            - Pai sefu, acolo o situatie tactica,un pod distrus,un atac aerian ce dracului ca doar suntem in lupta  !! 
             -Asta-i Nelson,repede harta, cauta o ruta ocolitoare,la un pod distrus!  Secretar(tot cu stelute ) scrie radiograma,transmisionist baga indicativ de extrema urgenta  etc,etc
               Uite asa ,mergand pe principiul,acum sau niciodata,transmitem o radiograma catastrofica ,cu un pod distrus,posibile campuri de mine pe langa el,forte   inamice care se zaresc la distanta -elemente ale cercetarii inamicului etc. . Cerem imperios sa se schimbe ruta de deplasare , indicadu-le drumul sigur de urmat. Sigur ,sigur dar,cam greu sa mai iesi de pe coclaurile prin care intrai. Situatia parea credibila  si ....s-au conformat.
.               Noi, am mai pus cateva crengi pe tabc -ul nostru, i-am dat gaz, ca doar eram pe asfalt  si ne-am reluat locul natural  si ,..binemeritat in dispozitiv!!
               Aplicatia a mai durat.Nu prea ne vedeam cu ,,victimele" noastre caci eram tot timpul mai in fata.
              Bineinteles ,am solicitat juraminte ca nu scoate nimeni nici un cuvintel despre cele intamplate. S-au tinut ,dar, nu prea mult juramintele facute. Mai ca uitasem ,pana cand am realizat ca anumite persoane, se  uitau in dunga la mine. Altii susoteau si isi dadeau coate-grea aplicatia,grea? Eu pamant,nu stiam si nu vazusem NIMIC
                                                


DIN ECONOMIA NATIONALA_Cum am pus ORDINE in culesul rosiilor la.....ZIMNICEA !------------------------------------------------------------------------------by Cezar


     De-acum directia principala in Romanian Army era economia nationala cu toate ramurile ei . Agricultura era una de baza ! Armata trebuia sa contribuie din plin la dezvoltarea multilaterala si in toate directiile  a patriei noastre socialiste.. Obiectivele de indeplinit erau pe masura -  fie in industrie , agricultura , minerit sau simplu maturat prin curtile intreprinderilor !! Omologii nostrii civili , prinsesera gustul unei forte de munca bine organizate , care acolo unde intra , nu mai iesea pana nu gata treaba !! In acest sens ,  nu mai conteneau cu aprecierile si cu cereri  la conducerea superioara  de partid si de stat . Armata era iarasi in TO.(teatrul operativ !) unul de o  factura mai aparte ! Probabil  se preconiza ," marea privatizare "si nu-i asa - trebuia sa ai ce privatiza pe nimic.!!!!
               In acest contex de efervescenta , in care militarii de toate gradele impanzisera teritoriul patriei , in timp ce clasa muncitoare conducatoare o gaseai mai tot timpul prin birturile pline ochi , indiferent de ora din zi , ma cheama comandantul unitatii.:
            -Ia loc tov. capitan , ce mai faci , cum merge treaba?
             -Pai , multumesc...aaa binee.!deja imi curgea transpiratia rece pe spate ! Nu te invita asta prea des, sa stai pe scaun in biroul lui . Era ceva si -  nu era de bine!!.
          - Uite care-i problema tovarase : la Zimnicea , detasamentul unitatii nu prea merge bine. Schimb toata comanda . Vreau sa mergi sa pui ordine si in doua saptamani , sa ma suni ca totul este ca la carte !  Clar?
         -    Paaai....tov. cdt. stiti eu abia am venit din bazinul carbonifer Motru - am 8 luni...nu mai sunt si altii mai buni ?
         -   Aaa -  da !  Bai tov. felicitari , te-ai descurcat bine acolo.--                                                                                  -     Auzi tu la mine ?? Eu am incredere in tine si tu ma trimiti sa caut altul...?
          -Ai trei zile , predai comanda si ma suni de la Zimnicea.
          -Am inteles                         
                                                             ***
                                      Ajung  la Zimnicea ! Ma intampina  cei detronati de pe functii si care , e lesne de inteles ,  plangeau nu gluma...!! Imi pun in brate detasamentul de vreo 150 militari - lucratori - in agricultura  ,baracile situatia ,,tehico - tactica" si dispar !  Retinusem de la ei si din alte informari ca civilii pe post de patroni de - acum,nu prea se inghesuiau sa plateasca armata pentru lucrarile prestate !
            Cu oarece experienta cu civilul , dobandita  pe la mina - Motru , ma gandesc sa aplic aceiasi terapie ..de soc  !!
               Fac un mic tur de informare , culeg ceva date de la cei ramasi pe pozitii , in mod deosebit gradatii de la  trupa ! Strang intreg efectivul si ii anunt solemn ca - s-a schimbat comandantul . Drept urmare si toate randuielile care functionasera pana atunci ! Le spun ca sunt hotarat sa umplu ,, tribunalul militar"  cu cei care ma calca pe bataturi si ca toti seamana cu o adunatura de orbeti ,  murdari si zdrentarosi ! Nici gand de militari ai armatei romane !
               Decretez sus si tare : de maine se inceteaza lucrul , peste tot!  Se intra in program de instructie militara , baie , repararea tinutei ,repararea  cazarmii , deratizarea bucatariei ..cladirilor de dormit etc,etc.
                Toti , cadre si militari  siderati , se uitau la mine si cred ca gandeau--asta-i pe alta planeta!!
      Fac stanga imprejur , suparat nevoie mare si ii las sa rumege noutatile si mai ales , sa le transmita la beneficiarii civili : inginerii sefi de ferme(fete si baieti) , directori care  mai de care , activisti de partid pe toate treptele!!
      A doua zi , ca deobicei tiribloancele fel de fel (remorci jegoase,_) in poarta , dupa forta de munca!
        Stupoare !!Nexam forta de munca. !  In schimb , subsemnatul cu cadrele din dotare ,cu regulamentul in mana ,urcam verificam - nu prea aveai ce si atunci le spun suparat tare de tot :  cu astea ,sa-i spui directorului sa-si transporte tiganii cu care lucreaza de obicei . Cand mai veniti , sa veniti cu mijloace. de transport ca la regulament.etc,etc. Valeaaaa....!!
            Bai fratilor , se cam facuse ora 10 spre 11  ! Era ora cand ajungeau la ferma si marii ingineri(baieti si fete) sefi de ferma. Nu se grabeau , stiau ca aveau forta disciplinata la munca si atunci ei isi permiteau o sueta cu superiorii ,o cafeluta , o barfa etc
            Incep telefoanele sa sune , agitatie , panica mare !!Tirurile de prin RFG...stationau prin lanuri si nimeni nu le baga in seama !! Incearca sefii de ferma : Ce se intampla? Avem TIR-uri din RFG in parcela  ,trebuiau sa fie pline,sa plece.........
           Eu ,
                   -Pai ,daca trebuiau sa fie pline , cine v-a oprit sa nu le umpleti ?
            Stupoare!! Incep sa sune directorii,pe trepte ierarhice ,  care mai de care care mai batos , mai rau , mai papagal!
            Nu raspundeam eu direct la telefon. Facusem un centralist langa mine,care raspundea:
                                - DAAA ,vi-l dau pe comandant imediat!!
         Si uite asa , din unul in altul ajung la directorul general  ! Pe acesta-l informez sec ca s-a schimbat comanda .Am  constatat ca militarii sunt plini de paduchi si scabie , mijloacele de transport sunt pentru vite si ca trei zile nu vom lucra , asteptand sa se RMEDIEZE de catre cei in drept toate  problemele ! IN acest timp militarii fac baie, se trateaza de scabie isi schimba tot : tinuta, lenjerie ,cazarmament etc.IL rog sa ne ajute cu ceva sanitari , materiale etc... Il mai rog sa stabileasca o zi si o ora cand sa ma intalnesc  cu directorul economic si cu toti sefii de ferma. Ii cer scuze politicos si imi manifest speranta ca ...nu l-am incurcat cu nimic, ca doar nu stateau ei doar in noi !!..   Printre cuvinte , ii strcor si faptul  ca , daca nu are prea mare nevoie de noi  , nu-i nici-o suparare . Fac o informare detaliata la organul superior , ne strangem bagajele si plecam !    Acum -cum sa zic ?  Totusi director general intr-un domeniu , nu ajungeai ca acum .numai pe baza de partid si contributii la campania electorala. Omul ,era uns cu de toate si pe de-asupra , probabil ca astepta si el o scanteie ca sa-si mai dinamizeze ..supusii.
                                  Zice directorul. general:
    -  A , don comandant -  nici vorba domnule , cum sa plecati ?. Va rog faceti un plan cu nevoi de reparatii , ce materiale , ce personal si toate celelalte , sa rezolvam  si sa incepem munca.
    Stiti trebui e sa avem grija de militari ca ,  doar sunt copii nostri .......
    Asa , asa , dupa cum ziceti don director si pe cat se poate si de cadre.?.
     Da, da desigur !
                        - Don director, cele cinci  zile , le bagam la intemperii pentru plata  (prevedea conventia)?  Sau fac eu un raport ca le-am folosit pentru deparazitare , si celelalte , ca sa nu intre la socoteala.?
                            -A ,nu domnu cdt. la intemperii desigur ,cum asa? Daa , parca ziceati de trei?
                            - Rezolvam in trei don Director daca dvs, ne ajutati!! Dar , vin si niste cadre medicale de la spital?
                             - DA,da ,sigur ca da. ! Sa traiti don director !!
                                                                Sa traiti don comandant !
                        Si uite asa , va vine sa credeti bine,nu nu !
De a doua zi , au inceput sa curga in tabara respectiva (cererile fusesera trimise) echipele de meseriasi , masini cu materiale , lenjerie , materiale sanuitare.
                      De la directia sanitara a judetului , tanti ,, totoritele",cu de toate.
                           Munceau militarii mei la remedieri , dar aveau acum in intarire  electricienie , tamplari ,zidari ce mai ,zumzaia cazarma ! Fiecare militar spalat, frezat,parfumat trecea prin mainile ,,totoritelor"de nici nu mai stiau ce-i cu ei..Fremata zona ca un stup cu albine deranjat de un ursulache pofticios !!
         Printre activitati , a avut loc si marea intalnire de lucru cu sefii de ferme si directorul economic , care o cam luase in freza.
      Tiruri ramase neincarcate , intarzieri, dar ce ma interesa pe mine!!. Eu le zimbeam frumos si imi exprimam parsiv increderea ca, doar nu stau EI in noi si sa nu fie suparati !
                   Doamne, cum se mai uitau la mine sefii de ferma , cand i-am intrebat cu cat platesc tiganii care vin la lucru cu toata satra pe la 10-11 si pleaca toti incarcati  pe la 16-17?
                  -  Pai  in jur de una suta lei si mancare!
                   - Si atunci militarul , este  normal sa-l plateasca cu 50-60?
                   - Nuuuu !!  Sarea dir. economic si numai ca nu-i baga pe sub mese.
 Si uite asa, am stabilit sa pornim de la 120 si daca se depasesc planurile, sa fie conform productiei. Mai mult  , fiecare sef de ferma sa faca personal cerere  de efective cu 24h inainte.daca nu , sa rezulte ca nu are nevoie.
              - Da / Daa , directorul si ai mici se uitau la mine mai ales fetele si simteam din privirea lor galesa.-Mancate-as fript la foc mic!!
         Au trecut si cele trei zile si am inceput sa culegem rosii. In viata mea nu am vazut atatea amar de rosii. Asa cum am mai zis nemntii din RFG intrau cu tirurile fatoase in mijlocul tarlalei
          Frate-miu bucurestean !  Il intrebam daca in Bucuresti au rosii pe piata. Sufletul !!
                 Jumatate din recolta  , in ladite stivuite, ramaneau si se uscau pe camp.Da asta-i deja alta poveste.!!!

miercuri, 9 martie 2011

MOTIVARE

 Se spune ca niminc nu-i intamplator si inclin sa cred ca asa este.
 Nu a trecut mult timp, de cand am descoperit mirajul internetului si in particular, posibilitatea de a scrie pe blog.
  A  fost o ocazie nemaipomenita, de a putea sa-mi strig frustrarea legat de ceva, care inca nu ar fi trebuit sa fie-:pensionarea. Am facut-o prin bunavointa unui blogher adevarat si inzestrat cu har.De aici si pana la depanarea amintirilor, nu a mai fost decat un pas.Si iarasi , domnul Burcu si prietenii virtuali, cu cate o,, cizma in partile dorsale"plasata cu blandete ,imi dau ghes sa scriu. Ei zic ca le place,eu zic ca niciodata talentul nu m-a dat afar din casa. Si de ce o fac, totusi?
          Evident , ma simt incurajat  si ma bucur ca, prietenilor mei necunoscuti, pare sa le placa. Mai este ceva insa si -pentru mine pare a fi important.
          Colegi de-ai nostrii, mai mult sau mai putin militari, lupta pentru pensii blagoslovite. Ei zic ca lupta pentru dreptul lor,eu zic, ca  mie nu-mi place cum lupta  !
          Societatea civila crunt apasata de nevoi ,ne injura pe toti de-avalma ,ca suntem profitori- nesimtiti si ca fara niste merite aparte, vrem prea multe ! Intamplator, fara sa le dau dreptate absoluta,ma intereseaza opinia civililor fata de armata activa sau in rezerva. Am admis de cand ma stiu ca, o armata rupta de popor,situata undeva deasupra ,ca o casta privilegiata, nu-si are rostul si e sortita esecului, pe timp de pace si mai ales ,in situatie de razboi..
           Asadar, incerc - mai timid,dupa posibilitati,fara a avea pretentia ca sunt inzestrat cu un talent mai aparte in ale scrisului- sa fac un tur de orizont, al vietii mele militare, tintind spre doua obiective:.
           INCERC, sub o forma oarecum mai anecdotica si mai hazlie ,ca ,,Cei care ne hranesc" sa intre putin in atmosfera vietii de militar si poate vor intelege, ca nu a fost si nu-i usor. Chiar daca nu am produs branza,varza ,cuie sau potcoave-si nu ,ca nu am fi putut, ba dimpotriva si chiar poate mai bine, avem si am avut o contributie majora in aceasta societate.    Este de la sine inteles ca, povestirile mele reprezinta un crampei din viata militara adevarata,o picatura  din marele Ocean al vietii militare. Este povestea unui infanterist-dar cati infanteristi nu au povestile lor, mai interesante si mai palpitante? Si cati tanchisti,aviatori ,artileristi cercetasi,parasutisi sau vanatori de munte,marinari sau rachetisti? Am putea spune, ca nici daca am multiplica exponential si nu am acoperi Povestea Vietii Militare                                                                                                                                 Pentru o parte dintre colegi,nu prea multi, pentru care armata a insemnat,mai degraba o oaza de liniste si binefaceri- poate vor intelege si ei, cam cumu-i cu,, viata de militar"  Poate..cine stie....
            Daca voi reusi ? Nu stiu. Cei care citesc, vor confirma sau dimpotriva.
            Peste toate, a mai aparut si asta::  
Admin spunea...
@Tnt-atul, NO! CEZAR este ceva, ce nu suntem niciunul dintre noi! Inca nu am vazut un blogger militar, care sa scrie precum CEZAR! Problema mea este alta: cat poate duce??? cat il tin curelele? Daca face/trece ANUL, ... e clar! Noi am "mosit/nasit", un BLOGGER adevarat, plin de talent! Vom trai si vom vedea! Admin P.S.1.: Acum, un secret: Nu ne aude/vede nimeni, nici macar CEZAR! Trebuie sa-i fim ZILNIC alaturi! Mai o lopata de carbuni, mai o lauda, o smetie cand e cazul, oricum, sa fim mereu alaturi! Nu trebuie scapat din mana/palme! Acelasi P.S.2: Cand ajunge MARE, ne da el o tuica de ... cirese!         ORI ASTA IMPUNE -SUNTETI DE ACORD CU MINE.!!! Multumesc maestre, nu stiu ce sa zic.Imi este teama ca, dezamagirea sa nu fie prea mare !         Va doresc toate cele bune! CZar